eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție enumera


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Enumera [ e-nu-me-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU enumera PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului enumera în mai multe dicționare

Definițiile pentru enumera din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a enumera
Verbul: a enumera (forma la infinitiv)
A enumera conjugat la timpul prezent:
  • eu enumăr
  • tu enumeri
  • el ea enumeră
  • noi enumerăm
  • voi enumerați
  • ei ele enumeră
VEZI VERBUL a enumera CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ENUMERA:
ENUMERÁ, enúmăr, verb

I. tranzitiv A număra unul cîte unul, a numi rînd pe rînd; a înșira. Între junii cărora le-a plăcut și le place a se ocupa de literatură trebuie să enumerăm și pe despre Vasile Păun. MACEDONSKI, O. IV 23.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

enumera
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru enumera:
enumera verb tranzitiv: [Atestat: ȘINCAI, HR. I, 7/9 / V: (înv) enumeramăra, numera / prezentul indicativ: enumăr / Etimologie: franceza énumerer, lat enumerare] 1 A număra succesiv unul câte unul. 2 A numi pe rând elementele unui tot Si: înșira. 3 (Pcf) A număra.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ENUMERA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ENUMERA:
ENUMERÁ, enúmăr, verb

I. tranzitiv A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot; a înșira. [Pz. industrie și: enúmer]

– Din limba franceza énumérer, latina enumerare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ENUMERA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ENUMERA:
ENUMERÁ, enúmer, verb

I. tranzitiv A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot; a înșira.

– Din limba franceza énumérer, latina enumerare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

enumera
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru enumera:
enumerá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu enúmăr, persoana a doua singular: tu enúmeri, persoana a treia singular: el / ea și plural enúmeră; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural enúmere; gerunziu enumerând, participiu enumerát
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ENUMERA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ENUMERA:
ENUMERÁ verb

I. trecut A număra unul câte unul; a înșira. [P.i. enúmăr, 3,6 enúmeră, conjuncție enúmere. / < limba franceza énumérer, italiana , latina enumerare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

enumera
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru enumera:
!enumerá (a enumera) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu enúmăr, persoana a doua singular: tu enúmeri, 3 enúmeră; conjunctiv prezent 3 să enúmere; gerunziu enumerấnd
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ENUMERA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ENUMERA:
ENUMERÁ verb trecut a număra unul câte unul; a înșira. (< limba franceza énumérer, latina enumerare)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ENUMERA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ENUMERA:
ENUMERA verb a înșira, a înșirui, (învechit) a număra. (A enumera toate avantajele metodei.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ENUMERA'
enumărareenumăratenumărațieenúmerENUMERÁenumerábilenumerăciuneENUMERÁREenumerat

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ENUMERA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului enumera dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I, 7/9 / V: înv enumeramăra, numera / prezentul indicativ: enumăr / Etimologie: franceza énumerer, lat enumerare] 1 A număra succesiv unul câte unul.
!enumerá a enumera verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu enúmăr, persoana a doua singular: tu enúmeri, 3 enúmeră; conjunctiv prezent 3 să enúmere; gerunziu enumerấnd.
A enumera toate avantajele metodei.
A enumera toate avantajele metodei.

GRAMATICA cuvântului ENUMERA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului enumera.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ENUMERA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul enumera se conjugă: ei ele enúmeră

CUM DESPART ÎN SILABE enumera?
Vezi cuvântul enumera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul enumera?
[ e-nu-me-ra ]
Se pare că cuvântul enumera are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ENUMERA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala pe sau la bord?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul
gaz incolor, toxic, cu miros de ouă stricate; acid sulfuric
în ambarcație; prin analogie în avion
acțiunea de a izola dintr-un amestec lichidele cu puncte de fierbere diferite, colectându-le în mod separat după temperaturile lor de fierbere
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app