eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție epigramatic


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Epigramatic [ e-pi-gra-ma-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU epigramatic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului epigramatic în mai multe dicționare

Definițiile pentru epigramatic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru epigramatic:
epigramatic, epigramatică a [Atestat:

I. GOLESCU, C. / Plural: epigramaticci, epigramaticce / Etimologie: franceza épigrammatique, it epigrammatico, lat epigrammaticus] 1 Care caracterizează epigrama (2). 2 Care aparține epigramei (2). 3 Specific epigramei (2). 4 Cu caracter de epigramă (2). 5 (Înv) Înclinat spre epigramă (5) Si: înțepător, satiric, usturător.
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

EPIGRAMATIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -e, adjectiv Care are caracter de epigramă, satiric, înțepător, usturător. Stil epigramatic. Literatură epigramatică. ▭ Urmează înainte și răspunde prin forma epigramatică. ALECSANDRI, S. 38.
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

EPIGRAMATIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -ce, adjectiv Care are caracter de epigramă; satiric, caustic, înțepător.

– Din limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus.
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EPIGRAMATIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -ce, adjectiv Care are caracter de epigramă; satiric, caustic, înțepător.

– Din limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus.
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EPIGRAMATIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMÁTIC epigramaticcă (epigramaticci, epigramaticce)

1) Care ține de epigramă; propriu epigramei.

2) Care conține o epigramă. /<fr. épigrammatique, latina epigrammaticus
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramaticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

EPIGRAMATIC
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMÁTIC, -Ă adjectiv Cu caracter de epigramă; satiric, înțepător. [conform limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus].
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

EPIGRAMATIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMÁTIC, -Ă adjectiv cu caracter de epigramă; satiric; epigramistic. (< limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus)
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

EPIGRAMATIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC:
EPIGRAMATIC adjectiv satiric, (figurat) caustic, incisiv, înțepător, mușcător, usturător. (Poezie cu caracter epigramatic.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

epigramatic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru epigramatic:
epigramátic adjectiv masculin (silabe -gra-), plural epigramátici; forme singular epigramátică, plural epigramátice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

epigramatic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru epigramatic:
*epigramátic, -ă adjectiv (despre epigramă. vezi gramatic). De epigramă: întorsătură epigramatică.
Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-ă prinț epigramaticcu

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

epigramatic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru epigramatic:
epigramátic (-pi-gra-) adjectiv masculin, plural epigramátici; forme epigramátică, plural epigramátice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

epigramatic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru epigramatic:
epigramatic a. ce ține de epigramă.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'EPIGRAMATIC'
EPIGRAFÍSTepigrafístăepigrămEPIGRÁMĂEPIGRAMÁTICepigramatístEPIGRAMÍSTepigramístăepigramístic

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL epigramatic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului epigramatic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Epigramatic, epigramatică a [Atestat: I.
/ Plural: epigramaticci, epigramaticce / Etimologie: franceza épigrammatique, it epigrammatico, lat epigrammaticus] 1 Care caracterizează epigrama 2.
EPIGRAMÁTIC epigramaticcă epigramaticci, epigramaticce 1 Care ține de epigramă; propriu epigramei.
Poezie cu caracter epigramatic.
Poezie cu caracter epigramatic.

GRAMATICA cuvântului epigramatic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului epigramatic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul epigramatic poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul epigramatic sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE epigramatic?
Vezi cuvântul epigramatic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul epigramatic?
[ e-pi-gra-ma-tic ]
Se pare că cuvântul epigramatic are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL epigramatic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Lingvistică generală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
laminite, → stromatolite
tact în muzica bisericească psaltică, indicând o mișcare moderată, dar mai grăbită decât tactul stihiraric, în care se cântă troparele învierii, praznicelor și sfinților, irmoasele canoanelor și alte cântări de la vecernie și utren
domeniu al lingvisticii care studiază limba din punctul de vedere al trăsăturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului
a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile; a se amăgi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app