eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție epilog


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Epilog [ e-pi-log ]
VEZI SINONIME PENTRU epilog PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului epilog în mai multe dicționare

Definițiile pentru epilog din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EPILÓG:
EPILÓG substantiv neutru

1. (ant.) alocuțiune în versuri pe care autorul unei opere dramatice, sau un actor o adresau publicului.
       • parte finală a unui discurs în care oratorul rezuma argumentele, încercând să câștige bunăvoința publicului.

2. parte finală a unei lucrări literare care cuprinde concluziile autorului, subliniază anumite idei sau face cunoscută evoluția viitoare a personajelor; încheiere.
       • (figurat) sfârșit, încheiere a unei acțiuni, întâmplări etc. (< limba franceza épilogue, latina epilogus, greacă epilogos)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

epilog
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru epilog:
epilog sn [Atestat: (a. 1774) GÁLDI, M. PHAN. 181 /V: (îvr) epiloggos, epiloggon (A: nct) / Plural: epiloguri și (rar) epilogoage, (înv) epilogogi substantiv masculin / Etimologie: franceza épilogue, lat epilogus] 1 Parte finală (cu caracter concluziv sau rezumativ) a unei opere literare, a unui discurs etc. Si: încheiere, concluzie, perorație, rezumat. 2 Sfârșit al unei situații, al unei acțiuni, al unei întâmplări etc.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

EPILÓG
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EPILÓG:
EPILÓG, epiloguri, substantiv neutru Parte finală a unor lucrări literare în care autorul rezumă concluziile, subliniază anumite idei din operă și face cunoscută pe scurt evoluția viitoare a personajelor sale; încheiere.
♦ figurat Sfârșit al unei situații, al unei acțiuni, al unei întâmplări etc.

– Din limba franceza épilogue, latina epilogus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EPILÓG
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EPILÓG:
EPILÓG, epiloguri, substantiv neutru Parte finală a unor lucrări literare în care autorul rezumă concluziile, subliniază anumite idei din operă și face cunoscută pe scurt evoluția viitoare a personajelor sale; încheiere.
♦ figurat Sfârșit al unei situații, al unei acțiuni, al unei întâmplări etc.

– Din limba franceza épilogue, latina epilogus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

EPILÓG
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EPILÓG:
EPILÓG substantiv neutru Partea finală a unui roman, a unui poem etc., care cuprinde concluziile autorului și subliniază anumite idei; încheiere.
♦ (figurat) Sfârșit, încheiere a unei acțiuni, a unei întâmplări etc. [< limba franceza épilogue, italiana epilogo, conform latina epilogus, greacă epilogos < epi

– la urmă, logos

– vorbire].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

EPILÓG
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EPILÓG:
EPILÓG, epiloguri, substantiv neutru Parte finală a unei lucrări literare (de obicei a unui roman), în care autorul subliniază anumite idei din lucrarea sa prin fapte care încheie povestirea.
♦ figurat Sfîrșit al unei situații, acțiuni etc. Epilogul unei călătorii.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

epilog
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru epilog:
*epilóg n., plural urĭ sau oage (vgr. epílogos). Concluziunea unuĭ romanț, uneĭ poeme. Sfîrșitu uneĭ întîmplărĭ în care joacă rol sentimentele: epilogu acesteĭ drame fu moartea. vezi prolog.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

EPILÓG
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EPILÓG:
EPILÓG epiloguri n.

1) Rezumat al unei lucrări literare, plasat la sfârșitul acesteia.

2) figurat Deznodământ al unei acțiuni, al unei situații. /<fr. épilogue, latina epilogus
Forme diferite ale cuvantului epilog: epiloguri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

EPILOG
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EPILOG:
EPILOG substantiv final, încheiere, sfîrșit, (livresc) fine. (epilog acțiunii unui roman; epilog al unei întîmplări.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

epilog
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru epilog:
epilog n. concluziunea unei poeme, a unui discurs.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

epilog
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru epilog:
epilóg substantiv neutru, plural epilóguri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Epilog
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Epilog:
Epilog ≠ prefață, prolog
Definiție sursă: Dicționar de antonime

epilog
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru epilog:
epilóg substantiv neutru, plural epilóguri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'EPILOG'
epilézepilipsieepilisieEPILOBIUMEPILÓGEPILOGÁEPILOGÁLepilogareepilogat

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL epilog
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului epilog dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
181 /V: îvr epiloggos, epiloggon A: nct / Plural: epiloguri și rar epilogoage, înv epilogogi substantiv masculin / Etimologie: franceza épilogue, lat epilogus] 1 Parte finală cu caracter concluziv sau rezumativ a unei opere literare, a unui discurs etc.
EPILÓG epiloguri n.
Epilog acțiunii unui roman; epilog al unei întîmplări.

GRAMATICA cuvântului epilog?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului epilog.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul epilog poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul epilog sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul epilog are forma: epilóguri
VEZI PLURALUL pentru epilog la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE epilog?
Vezi cuvântul epilog desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul epilog?
[ e-pi-log ]
Se pare că cuvântul epilog are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL epilog

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Hemoragie intestinală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
propagare a excitației într-un nerv
chimist american, a colaborat la descoperirea a zece elemente transuranice; 1994 mw
enterohemoragie
ținând o povară peste umăr, pe spate, în spate
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app