eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție eretic


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Eretic [ e-re-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU eretic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului eretic în mai multe dicționare

Definițiile pentru eretic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru eretic:
eretic, eretică [Atestat: CORESI, EV. 36 / V: (înv) erieretic, irieretic, hereeretic, (îvr) retic[1] / A: (înv) eretictic / Plural: ereticici, ereticice / Etimologie: franceza hérétique, lat haereticus, -a, -um, ngr αἱρετικος, vsl єрєтикъ] 1-2 smf, a (Persoană) care este adept(a) unei erezii. 3-4 smf, a (Persoană) care susține sau propovăduiește o erezie. 5 a (despre doctrine, scrieri religioase) Care aparține unei erezii Si: (înv) eretical (1). 6 a (despre doctrine, scrieri religioase) Referitor la o erezie Si: (înv) eretical (2). 7 a (despre doctrine, scrieri religioase) Specific unei erezii Si: (înv) eretical (3). 8 a (despre doctrine, scrieri religioase) De erezie Si: (înv) eretical (4). 9 substantiv masculin (Înv) Nume dat de catolici ortodocșilor. 10 substantiv masculin (Înv) Nume dat catolicilor de către ortodocși. 11 (Îvr; pex) Care nu ține seama de ordinea stabilită. 12 a (Îvr; pex) Care nu respectă legea. 13 substantiv masculin Păgân. 14 substantiv masculin și feminin Pex) în turcă 15-16 sm, a (Rar) (Persoană) care nesocotește sau se îndoiește de credința creștină. 17-18 sm, a (Îvp) (Om) nelegiuit Si: infam, ticălos. 19-20 sm, a (Persoană) care susține o opinie contrară ideilor unanim admise Si: disident, nonconformist. 21 a (Rar; despre stil) Care nu se conformează normelor. corectată
Forme diferite ale cuvantului eretic: eretică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

eretic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru eretic:
*erétic, -ă adjectiv (vgr. ῾airetikós). Eterodox, de erezie: gîndire eretică. substantiv Adept al uneĭ ereziĭ. Eretíc și iritíc substantiv (vechea slavă ĭeretikŭ, limba rusă eretík, după limba neogreacă Cp. cu singlitíc). popular Erétic, nelegĭuit. vezi proclet.
Forme diferite ale cuvantului eretic: eretic-ă prinț ereticcu

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ERETIC, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ERETIC, -Ă:
ERÉTIC, -Ă adjectiv Referitor la o erezie, cu caracter de erezie. // substantiv masculin și forme Adept, propovăduitor al unei erezii. [conform limba franceza hérétique, italiana eretico, greacă hairetikos].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ERETIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ERETIC:
ERÉTIC, -Ă, eretici, -ce, substantiv masculin și forme (Adesea adjectival) Adept, susținător, propovăduitor al unei erezii.

– Din limba slavă (veche) eretikŭ.
Forme diferite ale cuvantului eretic: eretic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ERETIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ERETIC:
ERÉTIC, -Ă, eretici, -ce, substantiv masculin și forme (Adesea adjectival) Adept, susținător, propovăduitor al unei erezii.

– Din limba slavă (veche) eretikŭ.
Forme diferite ale cuvantului eretic: eretic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ERETIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ERETIC:
ERÉTIC, -Ă, eretici, -e, substantiv masculin și forme Adept, susținător, propovăduitor al unei erezii.
       • (Adjectival) Doctrină eretică.
Forme diferite ale cuvantului eretic: eretic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ERETIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ERETIC:
ERÉTIC1 ereticcă (ereticci, ereticce) Care propovăduiește sau susține o erezie. /<fr. hérétique, latina haeretikos
Forme diferite ale cuvantului eretic: ereticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ERETIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ERETIC:
ERÉTIC2 ereticcă (ereticci, ereticce) m. și forme Adept al unei erezii. /<fr. hérétique, latina haeretikos
Forme diferite ale cuvantului eretic: ereticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ERETIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ERETIC:
ERETIC substantiv, adjectiv (termen bisericesc) schismatic, (popular) necredincios, păgîn, (învechit și regional) spurcat.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

eretic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru eretic:
eretic a. ce ține de erezie: propozițiune eretică. ║ m. cel ce profesează o erezie.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

eretic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru eretic:
erétic substantiv masculin, plural erétici
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

eretic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eretic:
erétic substantiv masculin, plural erétici
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ERETIC'
erespelERÉTEeretecritEreteiuERÉTICeréticăereticálereticescereticește

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL eretic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului eretic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Eretic, eretică [Atestat: CORESI, EV.
36 / V: înv erieretic, irieretic, hereeretic, îvr retic[1] / A: înv eretictic / Plural: ereticici, ereticice / Etimologie: franceza hérétique, lat haereticus, -a, -um, ngr αἱρετικος, vsl єрєтикъ] 1-2 smf, a Persoană care este adepta unei erezii.
ERÉTIC1 ereticcă ereticci, ereticce Care propovăduiește sau susține o erezie.
ERÉTIC2 ereticcă ereticci, ereticce m.

GRAMATICA cuvântului eretic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului eretic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul eretic poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul eretic sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul eretic are forma: erétici
VEZI PLURALUL pentru eretic la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE eretic?
Vezi cuvântul eretic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul eretic?
[ e-re-tic ]
Se pare că cuvântul eretic are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL eretic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A vinde sau a cumpăra la darabană?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
întârziere, lipsă de progres în raport cu alții, stagnare
teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere
a vinde sau a cumpăra la mezat
examen susținut în fața unei comisii speciale, după absolvirea unei instituții de învățământ superior, în vederea obținerii diplomei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app