 | as |
|
| Eros [ e-ros ] VEZI SINONIME PENTRU eros PE ESINONIME.COM definiția cuvântului eros în mai multe dicționareDefinițiile pentru eros din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Eros: Eros, în mitologia greacă, zeul iubirii. Era fiul lui Hermes (Ares sau Zeus) și al Aphroditei, și frate cu Anteros ( vezi și Anteros). Sub înfățișarea unui copil frumos, uneori înaripat, se ascundea un zeu temut. Cu săgețile lui care nu greșeau niciodată ținta, Eros semăna chinurile mistuitoare ale dragostei atît printre zei, cît și în rîndul muritorilor. Însăși Aphrodite se ferea de fiul ei cel capricios și necruțător. Figura zeului Eros apare în numeroase episoade legate de Heracles, Apollo, Zeus etc. Cel mai cunoscut îl constituie însă dragostea dintre Eros (denumit și Amor) și Psyche ( vezi Psyche). Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru EROS 1.: EROS 1. (În mitologia greacă) Zeul iubirii. Fiul Ariadnei, înfățișat ca un copil frumos, uneori înaripat, cu tolbă și arc. La romani se numea Amor sau Cupidon. 2. Mic asteroid de formă alungită neregulată, descoperit în 1898 de astronomul german G. Witt. Se poate apropia de Pământ până la c. 17 termen militar km; a servit la determinarea precisă a paralaxei solare. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru eros: eros sn [Atestat: CONTEMP. 1970, nr. 1227, 9/2 / Etimologie: franceza éros] 1 Ansamblu al pornirilor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic Si: libido. 2 Ansamblu al instinctelor de conservare și perpetuare. 3 Termen utilizat de psihocritica literară pentru a simboliza dorința erotică și manifestările ei sublimate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EROS: ÉROS substantiv neutru 1. dragoste, iubire; (specializare) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură. 2. ansamblul dorințelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. • ansamblul instinctelor de conservare și perpetuare. (< limba franceza éros /1/, germana Eros) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EROS: ÉROS substantiv neutru Ansamblul pornirilor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. ♦ Ansamblul instinctelor de conservare și perpetuare. [< limba franceza éros, conform Eros – zeul iubirii la greci]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru Eros: Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, înfățișat ca un copil frumos, uneori înaripat, cu tolbă și săgeți; la romani se numea Amor sau Cupidon. Definiție sursă: Dicționar religios |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EROS: ÉROS substantiv neutru (livresc) Ansamblul dorințelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. – Din limba franceza éros. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EROS: ÉROS n. livresc Ansamblul dorințelor sexuale. /<fr. éros Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Eros: Eros m. mitologie numele grec al zeului Amor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eros: *éros (libido) (livresc ) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eros: *éros (zeu) substantiv propriu m. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru eros: éros substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'EROS' eronaERONÁTeroneueroologíeÉROSErosiaEroslăveștiErostraterotecrisie |
GRAMATICA cuvântului eros? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului eros. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul eros poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE eros? Vezi cuvântul eros desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul eros?[ e-ros ] Se pare că cuvântul eros are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL eros |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bun de gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
