 | as |
|
| Erou [ e-ro-u ] VEZI SINONIME PENTRU erou PE ESINONIME.COM definiția cuvântului erou în mai multe dicționareDefinițiile pentru erou din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ERÓU: ERÓU, eroi, substantiv masculin 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie sau în alte împrejurări grele și periculoase, fiind gata să se jertfească pentru un scop înalt. Din rîndul comuniștilor au ieșit eroi neînfricați în lupta împotriva moșierimii reacționare și burgheziei imperialiste, împotriva războiului hitlerist de cotropire, în războiul de eliberare a patriei de sub ocupația hitleristă, în lupta pentru făurirea Republicii Populare Romîne. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 140. O femeie care știe să trăiască, dar știe să și moară, femeia-erou într-un cuvînt. GHEREA, ST. Hristos I 174. • figurat Eroul și făuritorul istoriei este poporul. vezi limba română mai 1953, 190. ♦ Ostaș căzut pe cîmpul de luptă într-un război just. Cimitirul eroilor. ▭ Pe lîngă mine trec oameni... către mausoleul eroilor. SAHIA, N. 16. 2. Persoană care, printr-o muncă deosebită, contribuie activ la înfăptuirea marilor construcții socialiste. • Erou al Muncii (Socialiste) = titlu de înaltă distincție atribuit în U.R.S.S. și în țările de democrație populară persoanelor care, prin activitatea lor deosebit de importantă, au merite excepționale față de stat, contribuind la ridicarea economiei, culturii, științei și la creșterea puterii și gloriei statului. 3. Personaj principal al unei opere literare. Umbra eroului nostru dispărea prin șiroaiele ploaiei. EMINESCU, N. 34. ♦ Personaj principal al unei întîmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 4. (În mitologia greco-romană) Personaj înzestrat cu puteri supraomenești sau devenit celebru prin faptele sale deosebite, povestite în legendele mitice. vezi semizeu. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru erou: erou substantiv masculin [Atestat: CANTEMIR, I. I. 107 V: (înv) eroe, heerou, heroi, iroas, irois, iroiu, irou / Plural: eroi[1]/ Etimologie: franceza héros, ngr ἣρως, lat heros, vsl ирои] 1 (Mit) Semizeu. 2 Persoană care se remarcă prin vitejie sau prin fapte extraordinare de arme Si: brav, curajos, invincibil, viteaz. 3 Soldat care a murit vitejește în luptă. 4 Persoană demnă de a fi glorificată și stimată datorită calităților sale excepționale, a devotamentului său pentru o cauză. 5 Persoană care a devenit celebră. 6 (Înv) Persoană care poate fi luată ca model. 7 Persoană care se distinge într-un domeniu. 8 Personaj principal al unei opere literare, dramatice, cinematografice etc. 9 (Fig, îs) erou de roman Personaj căruia i se întâmplă o aventură. 10 (Fam) Personaj principal al unei întâmplări sau al unei aventuri. 11 (Și irn; îs) erouul zilei (sau erouul momentului) Persoană care acaparează atenția publică. 12 Obiect al admirației cuiva. modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ERÓU: ERÓU substantiv masculin 1. (Ant.) Personaj mitologic născut dintr-un muritor și o divinitate, înzestrat cu puteri supraomenești și despre care se povesteau fapte mărețe; semizeu. ♦ (prin extensie) Denumire dată de greci unor oameni deosebit de viteji, autori ai unor fapte mărețe. 2. Persoană vestită prin forța, vitejia și biruințele sale în războaie, în lupte; personalitate distinsă prin faptele sale mărețe. ♦ Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 3. Persoană deosebită prin calitățile sale morale și prin acțiunile sale mărețe; om care se distinge în mod special într-un anumit domeniu. • (În trecut) Erou al muncii (socialiste) = titlu de înaltă distincție acordat de stat persoanelor care se deosebesc printr-o muncă de valoare excepțională pentru societate; persoană care a primit acest titlu. 4. Personaj principal al unei întâmplări. [< latina heros, conform limba franceza héros]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ERÓU: ERÓU, eroi, substantiv masculin 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. • Erou al Muncii (Socialiste) = cea mai înaltă distincție în Republica Socialistă România; persoană care a primit această distincție. ♦ Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere literare. ♦ Personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite. – Din limba franceza héros, latina heros. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ERÓU: ERÓU, eroi, substantiv masculin 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. ♦ Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere literare. ♦ Personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite. – Din limba franceza héros, latina heros. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ERÓU: ERÓU substantiv masculin 1. (ant.) personaj mitologic născut dintr-un muritor și o zeitate, înzestrat cu puteri supraomenești sau celebru prin faptele sale; semizeu. 2. persoană care se distinge prin vitejie și curaj excepțional în războaie sau în împrejurări deosebit de grele etc. ♦ ostaș căzut pe câmpul de luptă. 3. om deosebit prin calitățile sale morale și prin acțiunile sale, care se distinge în mod special într-un anumit domeniu. 4. personaj al unei opere literare. ♦ personaj principal al unei întâmplări. (< limba franceza héros, latina heros) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ERÓU: ERÓU eroui m. 1) Persoană care se distinge prin bărbăție, vitejie și curaj pe câmpul de luptă. 2) Persoană care se remarcă într-un domeniu de activitate prin muncă și calități morale înalte. 3) Personaj principal al unei opere literare. erouul unui roman. 4) Personaj mitic născut dintr-o ființă pământească și o zeitate; semizeu. /<fr. héros, latina heros Forme diferite ale cuvantului erou: eroui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru erou: eróu (erói), substantiv masculin – Persoană care se distinge prin vitejie, prin curaj. în franceză héros, cu finala ca în ecou. – derivat (din limba franceza ) eroic, adjectiv; eroină, substantiv feminin; eroism, substantiv neutru Forme diferite ale cuvantului erou: erói Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EROU: EROU s. 1. viteaz, (învechit și popular) voinic. (A căzut în luptă ca un erou.) 2. personaj, (învechit) persoană. (erou într-o operă literară.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru erou: eróu substantiv masculin, articulat eróul; plural erói, articulat eróii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru erou: eróu substantiv masculin, articulat eróul; plural erói, articulat eróii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Erou: Erou ≠ laș, poltron, fricos Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'EROU' EROTOMÁNerotomaniacEROTOMANÍEerotopatíeERÓUerozionálEROZIÚNEEROZÍVerozivitáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Erou Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului erou dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 107 V: înv eroe, heerou, heroi, iroas, irois, iroiu, irou / Plural: eroi[1]/ Etimologie: franceza héros, ngr ἣρως, lat heros, vsl ирои] 1 Mit Semizeu. 9 Fig, îs erou de roman Personaj căruia i se întâmplă o aventură. 11 Și irn; îs erouul zilei sau erouul momentului Persoană care acaparează atenția publică. ERÓU eroui m. Erouul unui roman. A căzut în luptă ca un erou. Erou într-o operă literară. |
GRAMATICA cuvântului Erou? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului erou. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Erou poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE erou? Vezi cuvântul erou desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul erou?[ e-ro-u ] Se pare că cuvântul erou are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Erou Inţelegi mai uşor cuvântul erou dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Erou al Muncii Socialiste = titlu de înaltă distincție atribuit în U În trecut Erou al muncii socialiste = titlu de înaltă distincție acordat de stat persoanelor care se deosebesc printr-o muncă de valoare excepțională pentru societate; persoană care a primit acest titlu Erou al Muncii Socialiste = cea mai înaltă distincție în Republica Socialistă România; persoană care a primit această distincție |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Erou |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Poligon regulat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul erou are forma: erói
