 | as |
|
| Euristic [ eu-ris-tic ] VEZI SINONIME PENTRU euristic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului euristic în mai multe dicționareDefinițiile pentru euristic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru euristic: euristic, euristică [Atestat: latina medievală / V: (înv) heuristic / P: e-ueuristic / Plural: euristicici, euristicice / Etimologie: franceza heuristique] 1 substantiv feminin Parte a metodologiei care se ocupă cu analiza metodelor folosite în descoperirea noilor cunoștințe. 2-3 sf, a (Metodă pedagogică de predare) care urmărește obținerea de la elevi a noilor cunoștințe, în urma unui dialog orientat Si: maieutică. 4 a Care aparține euristicii (2). 5 a Referitor la euristică (2). 6 a Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi. Forme diferite ale cuvantului euristic: euristică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EURISTIC: EURÍSTIC, -Ă, euristici, -ce, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. (Despre procedee metodologice) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi. 2. S. forme (Rar) Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. [ pronunție: e-u-] – Din limba franceza euristique. Forme diferite ale cuvantului euristic: euristic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EURISTIC: EURÍSTIC, -Ă, euristici, -ce, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. (Despre procedee metodologice) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi. 2. S. forme Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. [ pronunție: e-u-] – Din limba franceza euristique. Forme diferite ale cuvantului euristic: euristic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EURISTIC: EURÍSTIC, -Ă I. adjectiv referitor la euristică. • (despre procedee metodologice) care, prin întrebări, duce la descoperirea unor adevăruri noi. II. substantiv feminin metodă de studiu și de cercetare prin descoperire; arta de a duce o dispută în scopul de a descoperi adevărul. (< limba franceza euristique) Forme diferite ale cuvantului euristic: euristic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EURISTIC: EURÍSTIC, -Ă adjectiv (Despre procedee metodologice) Care duce prin întrebări la descoperirea unor adevăruri noi. [pronume e-u-. / < limba franceza euristique]. Forme diferite ale cuvantului euristic: euristic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EURISTIC: EURÍSTIC euristiccă (euristicci, euristicce) Care ține de euristică; propriu euristicii. Metodă euristiccă. /<fr. euristique Forme diferite ale cuvantului euristic: euristiccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru euristic: eurístic (e-u-) (care servește la descoperire) adjectiv masculin, plural eurístici; forme eurístică, plural eurístice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru euristic: eurístic adjectiv masculin (silabe e-u-), plural eurístici; forme singular eurístică, plural eurístice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'EURISTIC' EURIPROZOPÍEEuristeneEuristeniziEuristeueurísticeurísticăEURITÉRMEURITERMÍEEURÍTMIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL euristic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului euristic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Euristic, euristică [Atestat: latina medievală / V: înv heuristic / P: e-ueuristic / Plural: euristicici, euristicice / Etimologie: franceza heuristique] 1 substantiv feminin Parte a metodologiei care se ocupă cu analiza metodelor folosite în descoperirea noilor cunoștințe. EURÍSTIC euristiccă euristicci, euristicce Care ține de euristică; propriu euristicii. Metodă euristiccă. |
GRAMATICA cuvântului euristic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului euristic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul euristic poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE euristic? Vezi cuvântul euristic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul euristic?[ eu-ris-tic ] Se pare că cuvântul euristic are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Păsări alergătoare și substantivat, forme?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
