 | as |
|
| Experiment [ ex-pe-ri-ment ] VEZI SINONIME PENTRU experiment PE ESINONIME.COM definiția cuvântului experiment în mai multe dicționareDefinițiile pentru experiment din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru experiment: experiment sn [Atestat: DZ 12/20 / V: esperimânt, espexperiment, experimentrement, experimentrmexperiment, isperemânt, isperimânt, sperimânt, speriment[1] / Plural: experimente, (înv) experimenturi / Etimologie: ger Experiment, it esperimento, sperimento, lat experimentum] 1-2 (Metodă de cercetare în știință ce constă în) producerea sau modificarea menționată a unui fenomen, cu scopul observării lui în condițiile special create și a legilor care îl guvernează Si: experiență (13-14), experimentațiune. 3 (Înv) Ispită. 4 (Înv) Ispitire. 5 (Îs) experiment limită Experiment dus până la extremă. 6 (Îla) De experiment Experimental. 7 Experimentare (2). 8 Încercare făcută pentru a cerceta sau a cunoaște caracteristicile cuiva sau a ceva. 9 Observație. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT (< germană, latina) substantiv neutru Procedeu de cercetare în știință care constă în reproducerea artificială sau modificarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor ce le guvernează, potrivit, de regulă, unor ipoteze sau modele prealabile; observație provocată. Sin. experiență (3). vezi in vitro; în vivo. • Experiment crucial = experiment destinat să aibă un rol decisiv în alegerea uneia dintre două ipoteze contradictorii. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT, experimente, substantiv neutru Procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență (2). – Din latina experimentum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT, experimente, substantiv neutru Procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență (2). – Din latina experimentum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT experimente n. Procedeu de cercetare în știință, constând în provocarea intenționată a unor fenomene, pentru a le studia în anumite condiții; experiență. /<lat. experimentum Forme diferite ale cuvantului experiment: experimente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT substantiv neutru 1. Experiență (2). 2. (În artă, literatură) Folosirea cu caracter experimental a unor modalități și tehnici noi. [< latina experimentum, conform germana Experiment]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT, experimente, substantiv neutru (Rar) Experiență; (în special) provocare intenționată a unor fenomene pentru a studia legile lor. Experiment de laborator. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMÉNT substantiv neutru 1. experiență (2). 2. folosirea cu caracter experimental a unor modalități și tehnici noi. (< germana Experiment, latina experimentum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPERIMENT: EXPERIMENT substantiv experiență, încercare, probă, (popular) cercare. (A face o serie de experiment în laborator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru experiment: *experimént n., plural e (latina experimentum). Experiență, probă științifică. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru experiment: experiment n. experiență științifică. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru experiment: experimént substantiv neutru, plural experiménte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru experiment: experimént substantiv neutru, plural experiménte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXPERIMENT' experiéntEXPERIÉNȚĂexperiențiálexperiențieEXPERIMÉNTEXPERIMENTÁexperimentábilEXPERIMENTÁLEXPERIMENTALÍSM |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL experiment Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului experiment dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Experiment sn [Atestat: DZ 12/20 / V: esperimânt, espexperiment, experimentrement, experimentrmexperiment, isperemânt, isperimânt, sperimânt, speriment[1] / Plural: experimente, înv experimenturi / Etimologie: ger Experiment, it esperimento, sperimento, lat experimentum] 1-2 Metodă de cercetare în știință ce constă în producerea sau modificarea menționată a unui fenomen, cu scopul observării lui în condițiile special create și a legilor care îl guvernează Si: experiență 13-14, experimentațiune. 5 Îs experiment limită Experiment dus până la extremă. 6 Îla De experiment Experimental. EXPERIMÉNT experimente n. A face o serie de experiment în laborator. A face o serie de experiment în laborator. |
GRAMATICA cuvântului experiment? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului experiment. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul experiment poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE experiment? Vezi cuvântul experiment desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul experiment?[ ex-pe-ri-ment ] Se pare că cuvântul experiment are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL experiment Inţelegi mai uşor cuvântul experiment dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeCrucial = e |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL experiment |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Complement circumstanțial de mod?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul experiment are forma: experiménte
