 | as |
|
| Favorit [ fa-vo-rit ] VEZI SINONIME PENTRU favorit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului favorit în mai multe dicționareDefinițiile pentru favorit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT3, -Ă, favoriți, -te, substantiv masculin și forme 1. Persoană iubită cu predilecție de cineva. Băiatul cel mic era favoritul mamei. • (Poetic) Tu care-i fost din pruncie al muzelor favorit. ALEXANDRESCU, P. 47. 2. (În moravurile societăților bazate pe exploatare) Persoană care se bucură de protecția deosebită a unui suveran sau a unui om influent și care trage profituri de pe urma acestei situații. Iar lupul mîncător Se făcu favorit Și ministru la oi. ALEXANDRESCU, P. 126. ♦ (La feminin) Amantă a unui monarh. vezi curtezană. Văzuse adesea pe... Diana de Poitiers, favorita regelui și adevărata stâpînă a Franciei. ODOBESCU, S. III 57. 3. Cal despre care se crede că are cele mai multe șanse de cîștig la o cursă. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT, -Ă, favoriți, -te, adjectiv, substantiv masculin, substantiv feminin I. Adj. Care este preferat de cineva, pe care cineva îl place mai mult. Mâncare favorită. II. S. m. și forme 1. Persoană iubită sau prețuită cu predilecție de cineva. ♦ specializare Persoană care se bucură de protecția unui suveran sau a unui om influent (și care trage profituri de pe urma acestei situații). ♦ specializare (La forme) Amantă a unui monarh, a unui nobil etc. 2. Participant la o competiție, la un concurs, considerat cu cele mai mari șanse de reușită. III. S. m. (Mai ales la plural ) Păr lăsat să crească de o parte și de alta a obrazului unui bărbat. [plural și: (III, n.) favorite] – Din limba franceza favori, -ite, italiana favorito, (III) și limba rusă favorit. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT, -Ă, favoriți, -te, adjectiv, substantiv I. Adj. Care este preferat de cineva, pe care cineva îl place mai mult. Mâncare favorită. II. S. m. și forme 1. Persoană iubită sau prețuită cu predilecție de cineva. ♦ specializare Persoană care se bucură de protecția unui suveran sau a unui om influent (și care trage profituri de pe urma acestei situații). ♦ specializare (La forme) Amantă a unui monarh. 2. Participant la o competiție, la un concurs, considerat cu cele mai mari șanse de reușită. III. S. m. (Mai ales la plural ) Barbă care încadrează de o parte și de alta obrazul, lăsând bărbia liberă. [plural și: (III, n.) favorite] – Din limba franceza favori, -ite, italiana favorito, (III) și limba rusă favorit. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT1, favoriți, substantiv masculin (Mai ales la plural ) Barbă care încadrează figura, de o parte și de alta a obrazului, lăsînd bărbia liberă. vezi barbete. Fură chemați și domnitorii romîni. Erau amindoi rași, căci Aristarchi ținuse tot timpul bărbierul după el și în ultima clipă îi convinsese să-și dea jos favoriții. CAMIL PETRESCU, O. I 220. E în stare a se bolnăvi dacă ar vedea că un fir de păr dintr-un favorit e mai lung decît celălalt. NEGRUZZI, S. I 64. La 1828 apucă din nou fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă. id. ib. 71. – plural și: (substantiv neutru) favorite (DUNĂREANU, CH. 197, CREANGĂ, A. 61). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru favorit: favorit, favorită [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 49 / V: (6) favoritvureți smp, fafuride, făurete substantiv feminin plural / Plural: favoritiți, favorite / Etimologie: franceza favori, -ite, it favorito, rs фaвopит] 1 a Preferat. 2 substantiv masculin și feminin Persoană iubită sau prețuită cu predilecție de cineva. 3 substantiv masculin și feminin (Spc) Persoană care se bucură de protecția unui suveran sau a unui om influent (și obține profituri din acesta). 4 substantiv feminin (Spc) Amantă a unui monarh. 5 substantiv masculin și feminin (Spt) Participant la o competiție, considerat cu cele mai mari șanse de reușită. 6 substantiv masculin (Mpl) Perciuni lungi care încadrează figura de o parte și de alta, lăsând bărbia liberă. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT, -Ă I. adjectiv iubit, preferat. II. substantiv masculin forme 1. cel iubit cu predilecție de cineva. • protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent. 2. participant la o competiție considerat ca având cele mai mari șanse de reușită. • cal socotit a fi capabil să câștige o cursă. III. substantiv masculin (la plural) barbă care încadrează figura de o parte și de alta a obrazului, lăsând bărbia liberă; cotleți (2). (< limba franceza favori, italiana favorito, limba rusă favorit) Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT, -Ă adjectiv Iubit, preferat. // substantiv masculin și forme 1. Cel iubit cu predilecție de cineva. ♦ Protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent. 2. Participant la o competiție considerat ca având cele mai mari șanse de reușită. ♦ Cal socotit a fi capabil să câștige o cursă. // substantiv masculin (De obicei la plural ) Barbă lăsată să crească de o parte și de alta a feței. [conform limba franceza favori, italiana favorito, limba rusă favoriti]. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru favorit: *favorít, -ă adjectiv (în franceză favori, favorite, despre italiana favorito, -a participiu despre favorire, a favoriza). Care place maĭ mult: carte favorită. substantiv Care se bucură de favoarea (protecțiunea) cuĭva: favoritu regeluĭ, al saloanelor. forme Amanta unuĭ suveran: doamna de Pompadour era favorita luĭ Ludovic al XV. forme plural Barbă lăsată să crească numaĭ de-o parte și de alta a feței, ca la tigru. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT2, -Ă, favoriți, -te, adjectiv Preferat, predilect. Am să-i cînt bucata lui favorită la pian. CAMIL PETRESCU, T. II 48. Acolo mi-am găsit În iarbă Culcușul favorit. TOPÎRCEANU, S. A. 45. Nu trebuie să cerem de la vînători o aprețuire rece și nepărtinitoare... a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită. ODOBESCU, S. III 48. Forme diferite ale cuvantului favorit: favorit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORIT adjectiv, s. I. 1. adjectiv preferat, (livresc) predilect, (învechit) preaales. (Ocupație favorit.) 2. adjectiv, substantiv preferat. (Un elev favorit; tu ești favorit meu.) 3. substantiv protejat, (învechit) cirac. (Suveranul și favorit săi.) II. substantiv plural (rar) cotleți (la plural), (regional) perciuni (la plural). (Poartă favorit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT1 favorittă (favoritți, favoritte) 1) Care constituie o preferință; care place în mod deosebit; preferat în mod particular. 3) și substantival (despre persoane) Care se află în favoarea cuiva; protejat în mod deosebit. /<fr. favori, favoritite Forme diferite ale cuvantului favorit: favorittă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT3 favoritți m. mai ales la plural Barbă lăsată special să crească de o parte și de alta a feței (de la tâmple până la bărbie); barbetă. /<fr. favori, favoritite Forme diferite ale cuvantului favorit: favoritți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FAVORIT: FAVORÍT2 favoritți m. Participant la o competiție, considerat ca având cele mai mari șanse de reușită. /<fr. favori, favoritite Forme diferite ale cuvantului favorit: favoritți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru favorit: favorit a. care place mai mult: autor favorit. ║ m. cel ce se bucură de favoarea cuiva: favoritul regelui. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru favorit: favorít (preferat) substantiv masculin, adjectiv masculin, plural favoríți; forme singular favorítă, plural favoríte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru favorit: favorít1 (preferat) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural favoríți; adjectiv feminin favorítă, plural favoríte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru favorit: favorít (perciune) substantiv masculin, plural favoríți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru favorit: favorít2 (perciune) substantiv masculin, plural favoríți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FAVORIT' FAVORÁFAVORÁBILFavorabilitatefavoriFAVORÍTfavoriteFAVORITÍSMfavoritízmfavoritór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL favorit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului favorit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Favorit, favorită [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 49 / V: 6 favoritvureți smp, fafuride, făurete substantiv feminin plural / Plural: favoritiți, favorite / Etimologie: franceza favori, -ite, it favorito, rs фaвopит] 1 a Preferat. Ocupație favorit. Un elev favorit; tu ești favorit meu. Suveranul și favorit săi. Poartă favorit. FAVORÍT1 favorittă favoritți, favoritte 1 Care constituie o preferință; care place în mod deosebit; preferat în mod particular. Favori, favoritite. Suveranul și favoritții săi. Poartă favoritți. FAVORÍT3 favoritți m. Favori, favoritite. FAVORÍT2 favoritți m. Favori, favoritite. |
GRAMATICA cuvântului favorit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului favorit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul favorit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE favorit? Vezi cuvântul favorit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul favorit?[ fa-vo-rit ] Se pare că cuvântul favorit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL favorit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a face opoziție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul favorit are forma: favorítă
La plural substantivul favorit are forma: favoríți
