eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție frunza


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Frunză [ frun-ză ]
VEZI SINONIME PENTRU frunză PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului frunza în mai multe dicționare

Definițiile pentru frunza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
FRUNZĂ
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FRUNZĂ:
FRÚNZĂ, frunze, substantiv feminin Organ principal al plantei, care îi servește la respirație, transpirație și asimilație și care este format de obicei dintr-o foaie verde legată de tulpină printr-un pețiol. În mijlocul lor se înălțau plopi rari de luncă, cu trunchiurile vinete și cu frunzele argintate, tremurătoare în lumină. SADOVEANU, O. IV 77. De frunze și de cîntec goi, Plîng codrii cei lipsiți de voi. COȘBUC, P. I 90. Amară-i frunza de nuc, Mai amar doru ce-l duc; Amară-i frunza de fag, Mai amar doru ce-l trag! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 90.
       • (Cu sens colectiv) Cît n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! GÎRLEANU, L. 41. Doar un pic de vînt aburește frunza unui păr și o clatină ușor. PĂUN-PINCIO, P. 110. Că de-i verb reflexiv:emea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună. EMINESCU, O. I 123.
       • (Ca formulă de introducere în poeziile populare) Frunză verde pădureț, Între Olt și-ntre Olteț, Într-un vîrf de pisculeț... TEODORESCU, P. P. 344. Frunză verde ș-un bănuț, Aseară mi-am prins drăguț. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 66.
       • locuțiune adjectiv Cîtă frunză și iarbă sau ca frunza și ca iarba sau cîtă frunză, cîtă iarbă = foarte mult, în cantitate foarte mare, extrem de numeros. Împrejurul Costeștilor e armată cîtă frunză și iarbă, gata să pornească încoace. REBREANU, R. II 230. Au și început a curge furnicele cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264. Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs. EMINESCU, O. I 147. Și porni tătărimea Ca frunza și ca iarba. ANT. literar popular I 551.
       • Expresia: (Familiar) A umbla (de) frunza frăsinelului vezi frăsinel. A tăia frunză cîinilor (sau la cîini) = a nu avea nici o ocupație serioasă, a-și pierde verb reflexiv:emea fără treabă, a nu lucra nimic, a trîndăvi.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

FRUNZĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FRUNZĂ:
FRÚNZĂ, frunze, substantiv feminin

1. Organ principal al plantei, care îi servește la respirație, la transpirație și la asimilație, format, de obicei, dintr-o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr-o codiță (pețiol).
       • Locuţiune adverbiala Ca frunza și ca iarba = numeros.
       • Expresia: A tăia frunză la câini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a pierde verb reflexiv:emea fără treabă; a trândăvi.

2. Compus: frunză-de-potcă = plantă erbacee cu frunze de un verde strălucitor și cu flori verzui (Chenopodium murale).

3. (În sintagma) Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă.

– latina frondia (< frons, -ndis).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FRUNZĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FRUNZĂ:
FRÚNZĂ, frunze, substantiv feminin

1. Organ vegetal al plantei, care îi servește la respirație, la transpirație și la asimilație, format, de obicei, dintr-o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr-o codiță (pețiol).
       • Locuţiune adverbiala Ca frunza și ca iarba = numeros.
       • Expresia: A tăia frunză la câini = a nu avea nicio ocupație serioasă, a pierde verb reflexiv:emea fără treabă; a trândăvi.

2. Compus: frunză-de-potcă = plantă erbacee cu frunze de un verde strălucitor și cu flori verzui (Chenopodium murale).

3. (În sintagma) Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă.

– latina frondia (< frons, -ndis).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

frunză
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru frunză:
frunză forme

1. foaie de copaciu: câtă frunză și iarbă, enorm, nenumărat; frunză verde, începutul caracteristic al cântecelor populare, după care urmează numele arborelui sau al plantei corespunzătoare subiectului (eroic, erotic sau tragic); cântare din frunză, scoaterea unor sunete acute ținând o frunză între buze;

2. nume de plante: frunză-de-bubă-rea, buberic: frunza-tăieturii, vindecea; frunza-voinicului aiușor. [latina FRONDEA].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



FRUNZĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FRUNZĂ:
FRÚNZĂ frunzae forme Organ al plantelor superioare, format dintr-o lamă verde (limb), care se leagă de ramură printr-o codiță (pețiol). frunza de stejar.
       • frunza verde început caracteristic al unor cântece populare. [G.-D. frunzei] /<lat. frondea
Forme diferite ale cuvantului frunza: frunzae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FRUNZĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FRUNZĂ:
FRUNZĂ substantiv

1.

– (Buc; Băl VI).

2. Frunz/u t. (Sd XXI); -escu; -eanu.

3. + -an,-in: Frunzănescu, act.; Frunzinești s.

4. Frunzete, vezi (Isp IV2); Frunzăte, N. (Băl VI); Frunzeti (Arh).

5. Frunzălată (Isp VI2).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

frunză
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru frunză:
frúnză, frunze, substantiv feminin

– (gastr.; învechit) Foi, blaturi de prăjitură (Grai. limba română, 2000; Apșa de Jos).

– latina frondia (< frons, -ndis) (Scriban; Pușcariu, CDDE, DA, conform DER; DEX, MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

FRUNZĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FRUNZĂ:
FRUNZĂ substantiv (botanică)

1. (popular) foaie. (Creangă cu frunza verzi.)

2. frunză-de-potcă (Chenopodium murale) = (regional) iarba-drumurilor.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

frunză
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru frunză:
frúnză substantiv feminin, genitiv dativ articulat frúnzei; plural frúnze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

frunză
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru frunză:
frúnză substantiv feminin, genitiv dativ articulat frúnzei; plural frúnze
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'FRUNZA'
fruntescéntFRUNȚIfrunțíșfruntósFRÚNZĂFRUNZA-CÉREIFRUNZĂ-DE-BUBĂ-REÁfrúnză-de-pótcăFRUNZĂ-LÁTĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL frunză
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului frunză dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
FRÚNZĂ frunzăe forme Organ al plantelor superioare, format dintr-o lamă verde limb, care se leagă de ramură printr-o codiță pețiol.
Frunză de stejar.
       • frunză verde început caracteristic al unor cântece populare.
Creangă cu frunză verzi.
Creangă cu frunză verzi.

GRAMATICA cuvântului frunză?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului frunză.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul frunză poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul frunză sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul frunză are forma: frúnze
    VEZI PLURALUL pentru frunză la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE frunză?
Vezi cuvântul frunză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul frunză?
[ frun-ză ]
Se pare că cuvântul frunză are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL frunză
Inţelegi mai uşor cuvântul frunză dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv Cîtă frunză și iarbă sau ca frunza și ca iarba sau cîtă frunză, cîtă iarbă = foarte mult, în cantitate foarte mare, extrem de numeros
A tăia frunză cîinilor sau la cîini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a-și pierde verb reflexiv:emea fără treabă, a nu lucra nimic, a trîndăvi
Locuţiune adverbiala Ca frunza și ca iarba = numeros
A tăia frunză la câini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a pierde verb reflexiv:emea fără treabă; a trândăvi
Compus: frunză-de-potcă = plantă erbacee cu frunze de un verde strălucitor și cu flori verzui Chenopodium murale
În sintagma Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă
Locuţiune adverbiala Ca frunza și ca iarba = numeros
A tăia frunză la câini = a nu avea nicio ocupație serioasă, a pierde verb reflexiv:emea fără treabă; a trândăvi
Compus: frunză-de-potcă = plantă erbacee cu frunze de un verde strălucitor și cu flori verzui Chenopodium murale
În sintagma Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă
Frunză-de-potcă Chenopodium murale = regional iarba-drumurilor
Frunză-de-potcă Chenopodium murale = regional iarba-drumurilor



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL frunză

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A intra frica sau groaza, spaima în cineva sau în oasele, în inima cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
cânepar
jucărie în formă de pistol 1, care, încărcată cu dopuri speciale de plută cu praf de pușcă, produce o pocnitură puternică
a se înfricoșa, a se îngrozi
geamantan, geantă etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?