eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție furtuna


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Furtună [ fur-tu-nă ]
VEZI SINONIME PENTRU furtună PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului furtuna în mai multe dicționare

Definițiile pentru furtuna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FURTUNĂ:
FURTÚNĂ, furtuni, substantiv feminin

1. Vînt puternic, de obicei însoțit de ploaie, grindină și descărcări electrice. vezi vijelie. Departe, pe munți, tuna, o furtună neagră se învîrteja la înălțimile Ceahlăului. CAMILAR, TEM. 198. De la munte veni iar furtună, cu mai mare repeziciune, țesînd fulgi mari și moi. SADOVEANU, B. 138. O luă pe brațe și începu să fugă cu ea prin furtună. EMINESCU, N.

11.
       • Expresia: Furtună de... = mulțime (mare) de... Furtună de aplauze.

2. figurat Zbucium, tulburare sufletească. În sufletul lui Tudor Șoimaru bîntuia intr-adevăr o furtună grozavă. SADOVEANU, O. VII 63. O întreagă furtună se ridică în sufletul lui. GHEREA, ST. Hristos II 330. Al ei suflet e furtună, noaptea e gîndirea ei. COȘBUC, P. I 120.

3. figurat Revoltă, răscoală. Sirenele buciumă cu noi împreună... Cîntecul lor de chemare. De împăcare ori de furtună. DEȘLIU, G. 19.

– plural și: furtune (EMINESCU, O. I 31).

– Variantă: (învechit) fortúnă (SBIERA, P. 223) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

furtună
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru furtună:
furtúnă forme, plural ĭ (limba neogreacă furtúna și fort-, despre italiana [maĭ ales ven.] fortuna, soartă, avere, furtună; mlat. fortuna, furtună, cl. fortuna, noroc, despre fors, soartă; în turcă fyrtyna, limba bulgară sîrb. furtuna, albaneză -ună. Averea unor corăbierĭ, ca Venețieniĭ, depindea de starea măriĭ. Córrere fortuna, limba franceza courir fortune, a te expune sorțiĭ, a-țĭ căuta norocu; fortune de mer, accident pe mare). Vijălie, mare vînt pe apă orĭ pe uscat. figurat Zbucĭum: furtuna din sufletu luĭ. vezi uragan.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

FURTUNĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FURTUNĂ:
FURTÚNĂ, furtuni, substantiv feminin

1. Vânt puternic însoțit de averse de ploaie, de grindină și de descărcări electrice; vijelie.
       • Expresia: Furtună de... = mulțime (mare) de...

2. (În sintagma) Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare, însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice.

3. figurat Zbucium, tulburare sufletească.

4. figurat Revoltă, răscoală.

– Din limba neogreacă furtúna.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FURTUNĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FURTUNĂ:
FURTÚNĂ, furtuni, substantiv feminin

1. Vânt puternic însoțit de averse de ploaie, de grindină și de descărcări electrice; vijelie.
       • Expresia: Furtună de... = mulțime (mare) de...

2. (În sintagma) Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare, însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice.

3. figurat Zbucium, tulburare sufletească.

4. figurat Revoltă, răscoală.

– Din limba neogreacă furtúna.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FURTUNĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FURTUNĂ:
FURTUNĂ substantiv

1. Furtun, fiul Agilei (11-13 C I 147); -escu; -ești s.

2. Furtună, fam., frecv.;

– m. comis (Sd XI 100) zis și Hurtunâ (17 B IV 243) și Fortuna, m. comis, 1622 (RI XI 315)

– dar diacul scrie și alte cuvinte cu o pt. u; Furtună, Anița, 1670 (Gane). Este posibilă și o contaminare cu Furtunian (Syn) < Furtinian, sau cu Fortunat ( vezi Partea I).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

FURTUNĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FURTUNĂ:
FURTUNĂ substantiv (meteorologie) vifor, vijelie, (popular) vîntoasă, (regional) vîntoaie, (prin Banat) vicodol, (prin Bucovina) vîntăraie, (învechit) bură, tempestate, tempestă, (latinism învechit) procelă. (Afară s-a dezlănțuit furtuna.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

FURTUNĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FURTUNĂ:
FURTÚNĂ furtunai forme

1) Vânt puternic însoțit (uneori) de ploaie, grindină și descărcări electrice; vântoasă; vântoaică; vijelie.

2) figurat Stare de neliniște puternică. [G.-D. furtunii] /< limba neogreacă furtúna
Forme diferite ale cuvantului furtuna: furtunai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FURTUNA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru FURTUNA:
FURTUNA (FORTUNA), lac în Delta Dunării, situat în NE ostrovului Maliuc, în apropiere de brațul Sulina, de care este legat prin mai multe gârle; 906,25 ha. Ad. max.: 2 m. Pescuit.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

furtuna
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru furtuna:
furtuná, persoană persoana a treia singular: el / ea furtunéază, verb I (învechit; despre tunuri) a împroșca cu furie, violent, proiectilele.
Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

furtună
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru furtună:
furtúnă substantiv feminin, genitiv dativ articulat furtúnii; plural furtúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

furtună
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru furtună:
furtúnă substantiv feminin, genitiv dativ articulat furtúnii; plural furtúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'FURTUNA'
furtátFURTIȘÁGfurtívFURTÚNFURTÚNĂFURTUNÁRfurtunátFURTUNÁTECFURTUNÁTIC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL furtună
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului furtună dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Afară s-a dezlănțuit furtună.
Afară s-a dezlănțuit furtună.
FURTÚNĂ furtunăi forme 1 Vânt puternic însoțit uneori de ploaie, grindină și descărcări electrice; vântoasă; vântoaică; vijelie.

GRAMATICA cuvântului furtună?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului furtună.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul furtună poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul furtună sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul furtună are forma: furtúni
VEZI PLURALUL pentru furtună la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE furtună?
Vezi cuvântul furtună desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul furtună?
[ fur-tu-nă ]
Se pare că cuvântul furtună are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL furtună
Inţelegi mai uşor cuvântul furtună dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
= mulțime mare de
= mulțime mare de
În sintagma Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare, însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice
= mulțime mare de
În sintagma Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare, însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL furtună

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Câte una strașnică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
țesut conjunctiv format din mai multe feluri de celule
bani de hârtie
ceva neobișnuit, grozav etc
rubrică având cele mai noi știri dintr-o gazetă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app