 | as |
|
| Gazdă [ gaz-dă ] VEZI SINONIME PENTRU gazdă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului gazda în mai multe dicționareDefinițiile pentru gazda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GAZDĂ: GÁZDĂ, gazde, substantiv feminin 1. Persoană care primește la sine pe cineva dîndu-i adăpost; amfitrion. Ion, ca gazdă, se gîndește tot la lucruri bune. spaniolă POPESCU, M. G. 85. Ceru de la gazdă pe cineva care să-i arate lucrurile cele mai însemnate. ISPIRESCU, L. 278. Ie un pahar și-l întinde gazdei. CREANGĂ, A. 97. • (Metaforic) Iară gazda noastră zice, Dîndu-și ramurile-n laturi: «O, priviți-i cum visează Visul codrului de fagi!». EMINESCU, O. I 101. ♦ Persoană care ține pe cineva cu chirie (și cu întreținere plătită). De gazdă n-avea nevoie. Copilul putea merge la școală în fiecare dimineață. REBREANU, I. 52. • Gazdă de hoți = persoană care adăpostește pe hoți și vinde obiectele furate. 2. Locuință provizorie (la un particular), ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș. De n-ai gazdă în sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230. Trebuie să vie în gazdă la mine. CARAGIALE, O. VII 21. Nu știu cum să fac ca să găsesc gazda nepotului meu. ALECSANDRI, T. I 81. • Expresia: A trage în (sau la) gazdă (la cineva) = a rămîne la cineva pentru un timp limitat; a mînea. Daca sosi, trase la gazdă la un om. ISPIRESCU, L. 278. Du-te de trage în gazdă la dînsa și fă-te că ești un drumeț străin. CREANGĂ, P. 170. Trebuia să tragi la gazdă, cînd era încă soarele de-o suliță sus pe cer. GHICA, S. A. 41. A primi (pe cineva) în gazdă = a oferi (cuiva) locuință, a adăposti (pe cineva) gratis sau cu plată. În cale dete preste un centaur, carele îl primi în gazdă. ISPIRESCU, U. 38. Cum, adicătele! nu trebuie să știu și eu ce pramatie de călător primesc noaptea-n gazdă? CARAGIALE, P. 54. Dar d-ta, moșule, n-o să ne spui ceva? am zis cătră bătrînul pădurar ce ne primise în gazdă. NEGRUZZI, S. I 245. A (se) așeza în gazdă (la cineva) = a(-și) găsi locuință (la cineva). Ajungînd acolo toamna tîrziu, m-am așezat în gazdă la Pavel ciubotariul. CREANGĂ, A. 81. Ne-a așezat bunicul în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca. id. ib. 25. A da (pe cineva) la gazdă = a găsi (cuiva) locuință. Dați pe Petre la gazdă undeva. PĂSCULESCU, L. P. 220. A lua (sau a ține pe cineva) în gazdă = a primi (pe cineva) în locuință, ca chiriaș. 3. (Transilvania) Țăran bogat care exploatează munca țărănimii sărace; chiabur, bogătan. Mult mă mustră gazdele Că le-am furat eu vacile. ȘEZ. VII 167. • locuțiune adjectiv De gazdă (mare) = din părinți chiaburi, din oameni bogați; bogat. Am tot zorit să-l însurăm. Găsisem una mai de gazdă. COȘBUC, P. I 240. Fata de gazdă mare Tot cu mîna la parale! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 438. ♦ Stăpîn, proprietar. Gazda fîntînii făcuse chiar un ospăț. RETEGANUL, P. II 46. Vie gazda boilor, Că ști rîndul buzelor! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 405. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru gazdă: gázdă (gázde), substantiv feminin – 1. Stăpîn, proprietar. – 2. (Transilvania, rar) Femeie, nevastă. – 3. Hangiu. – 4. Amfitrion. – 5. Găzduire. în limba maghiara gazda (DAR; Gáldi, Dict., 90). – derivat găzdac, substantiv masculin (Transilvania, bogătan, om înstărit), din în limba maghiara gazdag; găzdaș, substantiv masculin (învechit, persoană care caută găzduire pentru alții); găzdășag, substantiv masculin (Transilvania, bunăstare, bogăție), din în limba maghiara gazdagság; găzdășie, substantiv feminin (Transilvania, bunăstare); găzdoaie, substantiv feminin (Transilvania, stăpîna casei); găzdoi, substantiv masculin (Transilvania, stăpînul casei); găzdui, verb (a da găzduire); conform limba sârbă, Hristos, limba cehă, rut. gazdovati, de asemenea din în limba maghiara; găzdălui, verb (a găzdui), secolul XVII, învechit; găzduitor, substantiv masculin (gazdă). Forme diferite ale cuvantului gazda: gázde Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru gazdă: gazdă substantiv feminin [Atestat: (a. 1767) IORGA, S. despre XIII, 263 / V: gazd substantiv masculin / Etimologie: mg gázda) 1 (Trs; îoc sărac sau slugă) Țăran bogat Si: bogătan, chiabur, (reg) găzdac. 2 (Îla) De gazda (mare) Din oameni bogați. 3 (Trs) Proprietar. 4 (Mol; rar) Nevastă. 5 Persoană care primește pe cineva în casă (dându-i adăpost). 6 Persoană care ține pe cineva în casă în schimbul unei chirii (și cu întreținere plătită). 7 Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi Si: amfitrion. 8 (Pex) Organism pe (sau în) care trăiește un animal parazit aflat în stare larvară sau adultă. 9 Locuință ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GAZDĂ: GÁZDĂ, gazde, substantiv feminin 1. Persoană care primește pe cineva la sine (dându-i adăpost); cel care ține pe cineva la sine în schimbul unei chirii (și cu întreținere plătită); stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi, amfitrion. ♦ Organism pe care (sau în care) trăiește un animal parazit aflat în stare larvară sau adultă. 2. Locuință ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș. 3. (regional) Țăran bogat; chiabur, bogătan. • locuțiune adjectiv De gazdă (mare) = din oameni bogați. – Din limba maghiară gazda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GAZDĂ: GÁZDĂ, gazde, substantiv feminin 1. Persoană care primește pe cineva la sine (dându-i adăpost); cel care ține pe cineva la sine în schimbul unei chirii (și cu întreținere plătită); stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi, amfitrion. ♦ Organism pe care (sau în care) trăiește un animal parazit aflat în stare larvară sau adultă. 2. Locuință ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș. 3. (regional) Țăran bogat; chiabur, bogătan. • locuțiune adjectiv De gazdă (mare) = din oameni bogați. – Din limba maghiară gazda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru gazdă: gázdă forme, plural e (ung. gazda [despre vechea slavă gospoda], de unde și sîrb. poloneză limba cehă rut. gazda. vezi gospodar). Stăpînu saŭ stăpîna caseĭ care te ospătează saŭ la care staĭ cu chirie. Găzduire. A trage în gazdă la cineva, a descinde la el venind din călătorie. A fi în gazdă la cineva, a locui la el (gratis orĭ cu plată). Gazdă de hoțĭ, cel care adăpostește hoțĭ. A fi gazda (saŭ cĭuca) bătăilor, a mînca bătaĭe de la toțĭ, a fi cap de în turcă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GAZDĂ: GÁZDĂ gazdae forme 1) Stăpân al unei case, considerat în raport cu oaspeții sau chiriașii săi. 2) Locuință pe care o ia cineva în chirie. A trăi la gazda. 3) Organism care servește drept mediu de viață pentru anumite animale parazite. [G.-D. gazdei] /<ung. gazda Forme diferite ale cuvantului gazda: gazdae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru gazdă: gazdă forme 1. stăpâna casei în raport cu oaspeții săi; 2. locuință provizorie: a trage în gazdă la cineva; 3. cuib: gazdă de hoți; 4. figurat țință: biata copilă era gazda bătăilor AL. [Ung. GAZDA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru gazdă: gazdă, gazde substantiv feminin 1. proprietara unui bordel, matroană. 2. (argoul lumii interlope) tăinuitor de lucruri furate. 3. (argoul lumii interlope) persoană care ascunde infractori de poliție. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GAZDĂ: GAZDĂ substantiv (livresc) amfitrion. (gazda i-a primit cu multă căldură.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru gazdă: gázdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat gázdei; plural gázde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru gazdă: gázdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat gázdei; plural gázde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru GAZDĂ: GÁZDĂ substantiv verbal chiabur. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru gazdă: gazdă substantiv verbal CHIABUR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'GAZDA' găzăríeGAZÁTgazbetóngazdGÁZDĂGĂZDÁCgăzdăceștegăzdăciegăzdăcoi |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL gazdă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului gazdă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 2 Îla De gazdă mare Din oameni bogați. GÁZDĂ gazdăe forme 1 Stăpân al unei case, considerat în raport cu oaspeții sau chiriașii săi. A trăi la gazdă. Gazdă i-a primit cu multă căldură. Gazdă i-a primit cu multă căldură. |
GRAMATICA cuvântului gazdă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului gazdă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul gazdă poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE gazdă? Vezi cuvântul gazdă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul gazdă?[ gaz-dă ] Se pare că cuvântul gazdă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL gazdă Inţelegi mai uşor cuvântul gazdă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Gazdă de hoți = persoană care adăpostește pe hoți și vinde obiectele furate A trage în sau la gazdă la cineva = a rămîne la cineva pentru un timp limitat; a mînea A primi pe cineva în gazdă = a oferi cuiva locuință, a adăposti pe cineva gratis sau cu plată A se așeza în gazdă la cineva = a-și găsi locuință la cineva A da pe cineva la gazdă = a găsi cuiva locuință A lua sau a ține pe cineva în gazdă = a primi pe cineva în locuință, ca chiriaș locuțiune adjectiv De gazdă mare = din părinți chiaburi, din oameni bogați; bogat locuțiune adjectiv De gazdă mare = din oameni bogați locuțiune adjectiv De gazdă mare = din oameni bogați |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL gazdă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nitrat de celuloză?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul gazdă are forma: gázde
