eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție genial


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Genial [ ge-ni-al ]
VEZI SINONIME PENTRU genial PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului genial în mai multe dicționare

Definițiile pentru genial din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GENIAL:
GENIÁL, -Ă, geniali, -e, adjectiv

1. (Despre persoane) Înzestrat cu geniu. Zola este o personalitate genială, un temperament uriaș de poet epic. DEMETRESCU, O. 165.

2. (Despre însușiri, idei, acțiuni, opere) De geniu, creat de un geniu, care dovedește genialitate. O deosebită însemnătate prezintă pentru masele largi de oameni ai muncii studierea genialelor opere ale clasicilor marxism-leninismului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2708. Sub această frunte înaltă s-au născut gînduri geniale. STANCU, U.R.S.S. 38. Unii spun că e o lucrare genială. C. PETRESCU, C. vezi 242.
       • (Adverbial) Oricît de genial tăiate ar fi formele unei statui, ea niciodată nu ne va putea reda acele linii moi, pătimașe, calde, care caracterizează un trup frumos, viu. GHEREA, ST. Hristos II 50.

– Pronunțat: -ni-al.
Forme diferite ale cuvantului genial: genial-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

GENIAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GENIAL:
GENIÁL genială (geniali, geniale)

1) (despre persoane) Care are geniu; înzestrat cu calități creatoare deosebite. Matematician genial.

2) Care este caracteristic pentru genii; de geniu. Invenție genială. Lucrare genială. /<fr. génial
Forme diferite ale cuvantului genial: genială

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

genial
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru genial:
*geniál, -ă adjectiv (latina genialis). Care depinde de natura persoaneĭ. Care are geniŭ (inteligență superioară): om genial. Care denotă geniu: ideĭe genială. adverb În mod genial.
Forme diferite ale cuvantului genial: genial-ă duce genialde genialta

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

GENIAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GENIAL:
GENIÁL, -Ă, geniali, -e, adjectiv Înzestrat cu geniu; de geniu, care dovedește genialitate. [ pronunție: -ni-al]

– Din limba franceza génial.
Forme diferite ale cuvantului genial: genial-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GENIAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GENIAL:
GENIÁL, -Ă, geniali, -e, adjectiv Înzestrat cu geniu; de geniu, care dovedește genialitate. [ pronunție: -ni-al]

– Din limba franceza génial.
Forme diferite ale cuvantului genial: genial-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

GENIAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru GENIAL:
GENIÁL, -Ă adjectiv Care are geniu; de geniu. [pronume -ni-al. / < limba franceza génial, italiana geniale].
Forme diferite ale cuvantului genial: genial-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

genial
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru genial:
geniál adjectiv masculin (silabe -ni-al), plural geniáli; forme singular geniálă, plural geniále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

GENIAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GENIAL:
GENIÁL, -Ă adjectiv care are geniu; de geniu. (< limba franceza génial, italiana geniale)
Forme diferite ale cuvantului genial: genial-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

genial
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru genial:
geniál (-ni-al) adjectiv masculin, plural geniáli; forme geniálă, plural geniále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

genial
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru genial:
genial a. înzestrat cu geniu: cap genial.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'GENIAL'
GENEZIO-geneziologíeGengaGenghis-HangeniálgenialitáteGENIÁNgénicgeniculár

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL genial
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului genial dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
GENIÁL genială geniali, geniale 1 despre persoane Care are geniu; înzestrat cu calități creatoare deosebite.
Matematician genial.
Invenție genială.
Lucrare genială.

GRAMATICA cuvântului genial?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului genial.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul genial poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul genial sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE genial?
Vezi cuvântul genial desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul genial?
[ ge-ni-al ]
Se pare că cuvântul genial are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A asculta teacă de pământ?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a avea darul de a vorbi frumos, elocvent
ziua numelui
a asculta într-o tăcere desăvârșită
a fi bine crescut, a avea purtări frumoase
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app