 | as |
|
| Holtei [ hol-te-i ] VEZI SINONIME PENTRU holtei PE ESINONIME.COM definiția cuvântului holtei în mai multe dicționareDefinițiile pentru holtei din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a holtei (forma la infinitiv) A holtei conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTÉI1, holtei, substantiv masculin Bărbat necăsătorit; burlac, celibatar, becher. Se gîndește să să însoare, că era holtei cam stătut și-acum și-avea cu ce-și ținea muierea. RETEGANUL, P. IV 29. Sînt încă tot holtei... holtei tomnatic, precum vedeți. ALECSANDRI, T. I 287. Sînt holtei și n-am gînd să mă însor. NEGRUZZI, S. I 199. ♦ Tînăr bun de însurat. Ia privește-l cum o crescut de mare! S-o făcut holtei. ALECSANDRI, T. I 42. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTEÍ2, holteiesc, verb IV. intranzitiv A trăi necăsătorit, a duce viață de holtei. Spală și naframa mea, Care-am holteit cu ea. ȘEZ. IX 59. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTÉI1, holtei, substantiv masculin Bărbat necăsătorit; burlac, becher, celibatar. ♦ (Rar) Tânăr bun de însurat; flăcău. – Din limba ucraineană holtjaj. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTÉI1, holtei, substantiv masculin Bărbat necăsătorit; burlac, becher, celibatar. ♦ (Rar) Tânăr bun de însurat; flăcău. – Din limba ucraineană holtjaj. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTEÍ2, holteiesc, verb IV. intranzitiv (învechit și regional) A trăi necăsătorit; a-și petrece viața de holtei1; a burlăci. – Din holtei1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTEI substantiv, adjectiv burlac, cavaler, celibatar, flăcău, necăsătorit, (popular și fam.) becher, (Transilvania) frășcău. (Este încă holtei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru holtei: holteí2 (a holtei) (învechit, regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele holteiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea holteiá; conjunctiv prezent 3 să holteiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTEÍ2, holteiesc, verb IV. intranzitiv A trăi necăsătorit; a-și petrece viața de holtei1; a burlăci. – Din holtei1. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru holtei: holteí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele holteiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea holteiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural holteiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTÉI holtei m. Bărbat necăsătorit; burlac; celibatar. Viață de holtei. /<ucr. holtjaj Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru holtei: holtéi substantiv masculin, plural holtéi, articulat holtéii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru holtei: holtéi1 substantiv masculin, plural holtéi, articulat holtéii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTEÍ verb vezi burlăci. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru HOLTEI: HOLTEI verb a burlăci. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Holtei: Holtei ≠ familist Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'HOLTEI' HOLOZÍDĂHOLSTEINholștíholt!HolteiholteiáșHOLTEÍEholteiuholțșurúb |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Holtei Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului holtei dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Este încă holtei. Holteí2 a holtei învechit, regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele holteiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea holteiá; conjunctiv prezent 3 să holteiáscă. HOLTÉI holtei m. Viață de holtei. |
GRAMATICA cuvântului Holtei? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului holtei. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Holtei poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE holtei? Vezi cuvântul holtei desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul holtei?[ hol-te-i ] Se pare că cuvântul holtei are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Holtei |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ pământuri rare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul holtei are forma: holtéi
