 | as |
|
| Idiolect [ i-di-o-lect ] VEZI SINONIME PENTRU idiolect PE ESINONIME.COM definiția cuvântului idiolect în mai multe dicționareDefinițiile pentru idiolect din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru IDIOLECT: IDIOLÉCT substantiv neutru (< limba franceza idiolecte): totalitatea particularităților de grai ale unui vorbitor, într-un moment determinat. În raport cu limba standard, i. este un caz particular, un uzaj specific; în raport cu atlasele lingvistice, care prezintă un sumum de i., el este un etalon al varietății dialectale respective. Și i. (unui vorbitor) poate constitui obiectul unui studiu monografic. Noțiunea de i. implică existența unei varietăți nu numai de la o țară la alta, de la o regiune la alta, de la o clasă socială la alta, ci și de la o persoană la alta. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IDIOLECT: IDIOLÉCT substantiv neutru (lingvistică) Structură a unui idiom așa cum apare la un vorbitor. ♦ Dialectul vorbit de un individ. [pronume -di-o-. / < limba franceza idiolecte]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IDIOLECT: IDIOLÉCT, idiolecte, substantiv neutru (lingvistică) Ansamblu al particularităților verbale ale unui vorbitor. [ pronunție: -di-o-] – Din limba engleză idiolect. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IDIOLECT: IDIOLÉCT, idiolecte, substantiv neutru (lingvistică) Ansamblu al particularităților verbale ale unui vorbitor. [ pronunție: -di-o-] – Din limba engleză idiolect. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IDIOLECT: IDIOLÉCT substantiv neutru folosire proprie a unui idiom de către un vorbitor; dialect vorbit de un individ. (< limba franceza idiolecte) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru idiolect: idioléct substantiv neutru (silabe -di-o-), plural idiolécte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru idiolect: idioléct (-di-o-) substantiv neutru, plural idiolécte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IDIOLECT' idioglosíeidiográficidiográmăidiolalíeidioléctidiolécticIDIÓMidiómăidiomáta |
GRAMATICA cuvântului idiolect? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului idiolect. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul idiolect poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE idiolect? Vezi cuvântul idiolect desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul idiolect?[ i-di-o-lect ] Se pare că cuvântul idiolect are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma spic de zăpadă sau, rar, de ploaie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul idiolect are forma: idiolécte
