 | as |
|
| îmbelşugat [ îm-bel-şu-gat ] VEZI SINONIME PENTRU îmbelşugat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbelsugat în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbelsugat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGAT: ÎMBELȘUGÁT, -Ă, îmbelșugați, -te, adjectiv Care are din abundență toate cele trebuincioase ( vezi îndestulat, abundent, bogat); care există, se află din belșug, din abundență. Recoltă îmbelșugată. Casă îmbelșugată. ▭ Agricultura socialistă eliberează țărănimea muncitoare de exploatare și-i deschide drum larg spre un trai îmbelșugat. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 47. Pentru omul sovietic viața se face din ce în ce mai îmbelșugată, mai fericită. STANCU, U.R.S.S. 158. Natura îmbelșugată a acestui pămînt binecuvîntat n-a putut fi încă secătuită de lăcomia și nesocotința omenească. BART, S. M. 46. – Variantă: îmbielșugát, -ă (SADOVEANU, despre P. 163) adjectiv Forme diferite ale cuvantului imbelsugat: imbelsugat-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGAT: ÎMBELȘUGAT adjectiv 1. abundent, bogat, bun, îndestulat, mare, mănos, (învechit și regional) belșugos, spornic, (învechit) sățios. (Am avut o recoltă imbelsugat.) 2. bogat, (livresc) opulent. (A dus o viață imbelsugat.) 3. abundent, bogat, copios, îndestulat, (figurat) princiar. (Un prînz imbelsugat.) 4. bogat, des, învolt. (Cu păr imbelsugat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGAT: ÎMBELȘUGÁT, -Ă, îmbelșugați, -te, adjectiv Care are din abundență cele trebuincioase. ♦ Care există din belșug, din abundență. [Variante: (regional) îmbielșugát, -ă adjectiv] – vezi îmbelșuga. Forme diferite ale cuvantului imbelsugat: imbelsugat-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGAT: ÎMBELȘUGÁT, -Ă, îmbelșugați, -te, adjectiv Care are din abundență cele trebuincioase. ♦ Care există din belșug, din abundență. [Variante: (regional) îmbielșugát, -ă adjectiv] – vezi îmbelșuga. Forme diferite ale cuvantului imbelsugat: imbelsugat-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMBELȘUGAT: ÎMBELȘUGÁT imbelsugattă (imbelsugatți, imbelsugatte) 1) vezi A ÎMBELȘUGA. 2) (despre bunuri) Care este în cantitate mare; din belșug; abundent; bogat. 3) Care se află cu prisosință. /v. a îmbelșuga Forme diferite ale cuvantului imbelsugat: imbelsugattă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru îmbelșugat: îmbelșugat, -ă adjectiv Abundant. – Și îmbilș- și îmbielș-. Maĭ rar, belșugós, -oásă. Forme diferite ale cuvantului imbelsugat: imbelsugat-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbelșugat: *îmbelșugát adjectiv masculin, plural îmbelșugáți; forme îmbelșugátă, plural îmbelșugáte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru îmbelșugat: îmbelșugat a. abundant. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBELSUGAT' îmbegsíîmbelciugátîmbelșugáÎMBELȘUGÁREÎMBELȘUGÁTimbérbîmberbecáîmberdoșíîmberdoșít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbelșugat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbelșugat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Am avut o recoltă îmbelșugat. A dus o viață îmbelșugat. Un prînz îmbelșugat. Cu păr îmbelșugat. A dus o viață îmbelșugat. Un prânz îmbelșugat. Cu păr îmbelșugat. ÎMBELȘUGÁT îmbelșugattă îmbelșugatți, îmbelșugatte 1 vezi A ÎMBELȘUGA. |
GRAMATICA cuvântului îmbelșugat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbelșugat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbelșugat poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbelşugat? Vezi cuvântul îmbelşugat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbelşugat?[ îm-bel-şu-gat ] Se pare că cuvântul îmbelşugat are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îmbelșugat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune pe cineva sau a se pune la ambiție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
