 | as |
|
| îmbogăţire [ îm-bo-gă-ţi-re ] VEZI SINONIME PENTRU îmbogăţire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbogatire în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbogatire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBOGĂȚIRE: ÎMBOGĂȚÍRE, îmbogățiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) îmbogăți și rezultatul ei. 1. Înavuțire. Topîrceanu, ca și alți scriitori din generația sa, înțelegea că fusese victima unei sîngeroase înșelătorii, că războiul n-a fost decît un mijloc de îmbogățire a unor clici de exploatatori. vezi limba română aprilie 1953, 226. 2. Lărgire a sferei; dezvoltare, mărire. Care dintre ramificațiile pomenite pot da elemente de îmbogățire a fondului principal al limbii naționale? În primul rînd graiurile profesionale. GRAUR, forme L. 85. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMBOGĂȚIRE: ÎMBOGĂȚIRE substantiv căpătuială, căpătuire, chiverniseală, chivernisire, înavuțire, parvenire, pricopsire. (imbogatire prin mijloace necinstite.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBOGĂȚIRE: ÎMBOGĂȚÍRE, îmbogățiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) îmbogăți și rezultatul ei. – vezi îmbogăți. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBOGĂȚIRE: ÎMBOGĂȚÍRE, îmbogățiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) îmbogăți și rezultatul ei. – vezi îmbogăți. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbogățire: îmbogățíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat îmbogățírii; plural îmbogățíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbogățire: îmbogățíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat îmbogățírii; plural îmbogățíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBOGATIRE' ÎMBODOLÍÎMBODOLÍTîmbogățéscÎMBOGĂȚÍÎMBOGĂȚÍREÎMBOGĂȚÍTîmboíîmbojorézîmbolbojésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbogățire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbogățire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii îmbogățire cuiva prin mijloace necinstite. îmbogățire prin mijloace necinstite. |
GRAMATICA cuvântului îmbogățire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbogățire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbogățire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbogăţire? Vezi cuvântul îmbogăţire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbogăţire?[ îm-bo-gă-ţi-re ] Se pare că cuvântul îmbogăţire are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îmbogățire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și lua sau a apuca câmpii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul îmbogățire are forma: îmbogățíri
