Definiție impetratie

Impetraţie [ im-pe-tra-ţi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU impetraţie PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului impetratie în mai multe dicționare

Definițiile pentru impetratie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMPETRAȚIE:
IMPETRÁȚIE substantiv feminin (livresc) Acțiune, intervenție prin care cineva obține o favoare, un beneficiu.

– Din latina impetratio, limba franceza impétration.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IMPETRAȚIE

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMPETRAȚIE:
IMPETRÁȚIE substantiv feminin (livresc) Acțiune, intervenție prin care cineva obține o favoare, un beneficiu.

– Din latina impetratio, limba franceza impétration.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

IMPETRAȚIE

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPETRAȚIE:
IMPETRÁȚIE substantiv feminin ((livresc)) Acțiunea de a obține o favoare, un beneficiu. [Gen. -iei. / < latina impetratio, limba franceza impétration].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

IMPETRAȚIE

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPETRAȚIE:
IMPETRÁȚIE substantiv feminin acțiune prin care se obține o favoare, un beneficiu. (< limba franceza impetration, latina impetratio)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

impetrație

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru impetrație:
impetráție substantiv feminin, genitiv dativ impetráției
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'IMPETRATIE'

IMPÉTIGO împețire ÎMPEȚÍT impetránt impetráție IMPETUÓS IMPETUÓSO IMPETUOZITÁTE împiciorogá

GRAMATICA cuvântului impetrație?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului impetrație.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul impetrație poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul impetrație sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

VEZI PLURALUL pentru impetrație la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE impetraţie?

Vezi cuvântul impetraţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul impetraţie?

[ im-pe-tra-ţi-e ]
Se pare că cuvântul impetraţie are cinci silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune conjuncție prin sau, învechit, în urmare?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
regional gălbiniță
stil în arhitectură și în arta decorativă și aplicată, caracterizat prin monumentalitate fastuoasă, prin folosirea emblemelor militare și prin bogăția decorațiilor interioare, care s-a impus în timpul ocupației napoleoneene
așadar, deci
a spera, a nădăjdui
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?