 | as |
|
| împilare [ îm-pi-la-re ] VEZI SINONIME PENTRU împilare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului impilare în mai multe dicționareDefinițiile pentru impilare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPILARE: ÎMPILÁRE, împilări, substantiv feminin Acțiunea de a împila; oprimare, asuprire. În curgerea timpurilor, acest popor... față de împilările unor domnii vitrege, față de asuprirea îndestulaților vieții și-a păstrat ființa cu limba și datinile. SADOVEANU, E. 24. Întrebuința creditul ce avea la domn spre împilarea gloatei. NRGRUZZI, S. I 150. A face istoricul chestiunii rurale în țările romîne este a scrie însăși istoria a trei secole de împilări făcute poporului romîn. KOGĂLNICEANU, S. A. 209. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPILARE: ÎMPILARE substantiv asuprire, exploatare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (popular) asupreală, silnicie, (învechit) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (figurat) apăsare, despuiere, stoarcere. (impilare maselor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPILARE: ÎMPILÁRE, împilări, substantiv feminin Acțiunea de a împila; asuprire, oprimare. – vezi împila. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPILARE: ÎMPILÁRE, împilări, substantiv feminin Acțiunea de a împila; asuprire, oprimare. – vezi împila. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împilare: împiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împilării; plural împilări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împilare: împiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împilắrii; plural împilắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împilare: împilare forme apăsare silnică: împilarea gloatei NEGR. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPILARE' împietroșáîmpietruíreîmpiezișátÎMPILÁÎMPILÁREÎMPILÁTÎMPILĂTÓRîmpiléscîmpilí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPILARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împilare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Împilare maselor. |
GRAMATICA cuvântului ÎMPILARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împilare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPILARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împilare? Vezi cuvântul împilare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împilare?[ îm-pi-la-re ] Se pare că cuvântul împilare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPILARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Consiliu pedagogic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul împilare are forma: împilări
