eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție imprejmuire


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
împrejmuire [ îm-prej-mu-i-re ]
VEZI SINONIME PENTRU împrejmuire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului imprejmuire în mai multe dicționare

Definițiile pentru imprejmuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPREJMUIRE:
ÎMPREJMUÍRE, împrejmuiri, substantiv feminin

1. Îngrăditură; gard. Mulțimea neagră năvăli înăuntrul împrejmuirii. DUMITRIU; N. 65. La munte, cultivatorii găsesc destule înlesniri în pădurile ce au, de a face împrejmuiri de garduri.

I. IONESCU, M. 331.

2. (Învechit) Împrejurime. Împrejmuirile acestui loc erau pustii, căci aproape de acolo, la gura unei fîntîni, trăia o iazmă sălbatică, un balaur uriaș care prăda și bîntuia jur împrejur. ODOBESCU, S. III 297.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎMPREJMUIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREJMUIRE:
ÎMPREJMUIRE s.

1. împrejmuit, închidere, îngrădire. (imprejmuire unui teren.)

2. (concret) gard, îngrăditură, ocol, ulucă, (învechit și regional) ogradă, stobor, (regional) tîrcol, (Moldova și Bucovina) zăplaz, (învechit) cuprins. (Și-a ridicat o imprejmuire în jurul casei.)

3. (învechit) curte. (În perimetrul imprejmuire.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎMPREJMUIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPREJMUIRE:
ÎMPREJMUÍRE, împrejmuiri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a împrejmui; împrejmuit1.

2. (concretizat) Îngrăditură; gard.

3. (învechit) Împrejurime.

– vezi împrejmui.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMPREJMUIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPREJMUIRE:
ÎMPREJMUÍRE, împrejmuiri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a împrejmui; împrejmuit1.

2. (concretizat) Îngrăditură; gard.

3. (învechit) Împrejurime.

– vezi împrejmui.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎMPREJMUIRE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREJMUIRE:
ÎMPREJMUÍRE imprejmuirei forme

1) vezi A ÎMPREJMUI.

2) popular Îngrăditură făcută în jurul unui teren; gard. /v. a împrejmui
Forme diferite ale cuvantului imprejmuire: imprejmuirei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎMPREJMUIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPREJMUIRE:
ÎMPREJMUÍRE substantiv verbal apropiere, împrejurime, jur, preajmă, vecinătate.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

împrejmuire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejmuire:
împrejmuire substantiv verbal APROPIERE. ÎMPREJURIME. juridic PREAJMĂ. VECINĂTATE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

împrejmuire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejmuire:
împrejmuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împrejmuírii; plural împrejmuíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împrejmuire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împrejmuire:
împrejmuíre forme Acțiunea de a împrejmui. Îngrăditură, gard.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

împrejmuire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrejmuire:
împrejmuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împrejmuírii; plural împrejmuíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Împrejmuire
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Împrejmuire:
Împrejmuire ≠ dezgrădire
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPREJMUIRE'
impregnáțieimpregnólimpregnórÎMPREJMUÍÎmprejmuireÎmprejmuitÎMPREJMUITÓRÎMPREJÚRîmprejur-stare

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Împrejmuire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrejmuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Împrejmuire unui teren.
Și-a ridicat o Împrejmuire în jurul casei.
În perimetrul Împrejmuire.
Împrejmuire unui teren.
În perimetrul Împrejmuireii.
ÎMPREJMUÍRE Împrejmuirei forme 1 vezi A ÎMPREJMUI.

GRAMATICA cuvântului Împrejmuire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrejmuire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Împrejmuire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Împrejmuire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul împrejmuire are forma: împrejmuíri
VEZI PLURALUL pentru Împrejmuire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE împrejmuire?
Vezi cuvântul împrejmuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrejmuire?
[ îm-prej-mu-i-re ]
Se pare că cuvântul împrejmuire are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Împrejmuire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face pe cineva pastramă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi abătut
care observă, care e atent la ceva; precaut, circumspect, prudent
a bate foarte tare pe cineva
a fi îmbrăcat caraghios, împopoțonat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app