 | as |
|
| Impunere [ im-pu-ne-re ] VEZI SINONIME PENTRU impunere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului impunere în mai multe dicționareDefinițiile pentru impunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMPUNERE: IMPÚNERE, impuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) impune și rezultatul ei. ♦ (finanțe) Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit; (concret) impozit. – vezi impune. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMPUNERE: IMPÚNERE, impuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) impune și rezultatul ei. ♦ (finanțe) Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit; (concret) impozit. – vezi impune. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMPUNERE: IMPÚNERE, impuneri, substantiv feminin 1. Acțiunea de a impune; silă, constrîngere. Cestiunea... își va afla prin impunere o soluțiune. ODOBESCU, S. III 480. 2. Așezarea, stabilirea unui impozit, a unei obligații fiscale. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPUNERE: IMPÚNERE substantiv feminin Acțiunea de a (se) impune; constrângere. ♦ Operație fiscală constând în stabilirea impozitelor; ♦ (concret) impozit. [< impune]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPUNERE: IMPÚNERE substantiv feminin acțiunea de a (se) impune; constrângere. • impozit. (< impune) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru impunere: impúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat impúnerii; plural impúneri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru impunere: impúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat impúnerii; plural impúneri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru impunere: impunere substantiv verbal BIR. DARE. IMPOZIT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPUNERE' impúnImpunătorÎMPUNCIȘÁREIMPÚNEIMPÚNEREîmpúngÎMPUNGÁCIîmpungaciuîmpungălésc |
GRAMATICA cuvântului impunere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului impunere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul impunere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE impunere? Vezi cuvântul impunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul impunere?[ im-pu-ne-re ] Se pare că cuvântul impunere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL impunere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Intranzitiv a purcede grea sau îngreunată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul impunere are forma: impúneri
