eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție imunitate


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Imunitate [ i-mu-ni-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU imunitate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului imunitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru imunitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE, imunități, substantiv feminin

1. Rezistența organismului față de anumite infecții microbiene și față de otrăvuri.

2. Stare de care se bucură o persoană, în temeiul unei reguli de drept, de a beneficia de anumite prerogative sau scutiri, pentru a putea îndeplini o sarcină sau a-și exercita un drept.
       • Imunitate parlamentară = stare juridică de care se bucură membrii organului reprezentativ suprem într-un stat de a nu putea fi arestați sau trimiși în judecată fără încuviințarea organului din care fac parte. Imunitate diplomatică = stare juridică de care se bucură diplomații și familiile lor, prin care li se asigură inviolabilitatea persoanei, a sediului, a corespondenței etc.

3. (Rar) Privilegiu de care se bucurau în trecut membrii claselor exploatatoare. Trebuiesc cercetate legiuirile canonice, statornicite prin sîntele sinoade, în privința tuturor mănăstirilor în genere; apoi legile, drepturile și imunitățile politice. ODOBESCU, S. II

8.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

IMUNITATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE substantiv feminin

1. Rezistență a organismului față de acțiunea agenților patogeni sau a produșilor toxici ai acestora.

2. (În societatea medievală) Privilegiu acordat sau recunoscut la cerere de către monarh seniorului de a judeca, de a strânge impozite, de a ridica oastea etc. pe domeniile lui în folos propriu.

3. Ansamblu de drepturi sau de privilegii de care se bucură unele categorii de persoane.
       • Imunitate parlamentară = dreptul membrilor unui organ legislativ de a nu fi urmăriți, învinuiți și trimiși în judecată pe durata mandatului decât cu aprobarea organului legislativ. Imunitate diplomatică = totalitatea drepturilor de care se bucură în țara în care au fost acreditați sau prin care trec spre acea țară reprezentanții și misiunile diplomatice, familiile lor, personalul administrativ.

– Din limba franceza immunité, latina immunitas, -atis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IMUNITATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE substantiv feminin

1. Rezistență a organismului față de acțiunea microbilor patogeni sau a produșilor toxici ai acestora.

2. (În societatea medievală) Privilegiu acordat sau recunoscut la cerere, printr-un act al monarhului, stăpânilor de pământ de a judeca, de a strânge impozite, de a ridica la oaste etc. pe domeniile lor, fără amestecul reprezentanților puterii centrale.

3. Ansamblu de drepturi sau de privilegii de care se bucură unele categorii de persoane.
       • Imunitate parlamentară = situație de care se bucură membrii unei adunări legislative de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte. Imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc.

– Din limba franceza immunité, latina immunitas, -atis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

IMUNITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE substantiv feminin

1. Stare a unui organism care a devenit rezistent față de anumite boli sau otrăvuri.

2. Situația unei persoane care beneficiază de anumite prerogative sau scutiri legale speciale în cadrul sarcinilor sau drepturilor pe care le are.
       • Imunitate parlamentară = situație de care se bucură membrii unei adunări legiuitoare de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte; imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc. [conform limba franceza immunité, latina immunitas].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

IMUNITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE substantiv feminin

1. rezistență a unui organism față de anumite infecții, otrăvuri sau alte substanțe străine.

2. situație a unei persoane care beneficiază de anumite prerogative sau scutiri legale speciale în cadrul sarcinilor ori drepturilor pe care le are.
imunitate parlamentară = drept de care se bucură membrii unei adunări legiuitoare de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte; imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc. (< limba franceza immunité, latina immunitas)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

IMUNITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE imunitateăți forme

1) Capacitate (înnăscută sau dobândită) a unui organism de a rezista la anumite boli infecțioase sau la un produs nociv organismului.

2) Drept exclusiv acordat anumitor persoane (diplomați, personal administrativ etc.) de a nu se supune jurisdicției statului în care activează. [G.-D. imunității] /<fr. immunité, latina immunitas, imunitateatis
Forme diferite ale cuvantului imunitate: imunitateăți

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

IMUNITATE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITÁTE, imunități, substantiv feminin

1. Rezistența organismului față de anumite infecții microbiene și față de otrăvuri.

2. Stare de care se bucură o persoană, în temeiul unei reguli de drept, de a beneficia de anumite prerogative.

– în franceză immunité, (neologism din limba latină immunitas, -atis.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

imunitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru imunitate:
*imunitáte forme (latina immúnitas, -átis). Scutire de impozite, de sarcinĭ, de datoriĭ: imunitățile feudale. Calitatea de a nu putea fi atacat de o boală. vezi indemnitate.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

imunitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru imunitate:
imunitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat imunității; plural imunități
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

imunitate
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru imunitate:
imunitate forme scutire de impozite, de sarcini sau de datorii.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

IMUNITATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IMUNITATE:
IMUNITATE substantiv (juridic) inviolabilitate. (imunitate parlamentară.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

imunitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru imunitate:
imunitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat imunitắții
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'IMUNITATE'
IMÚNDimundicitáteIMUNDÍȚIEimunitárIMUNITÁTEimunizáimunizántimunizáreimunizát

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL imunitate
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului imunitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
IMUNITÁTE imunitateăți forme 1 Capacitate înnăscută sau dobândită a unui organism de a rezista la anumite boli infecțioase sau la un produs nociv organismului.
Immunité, latina immunitas, imunitateatis.
Imunitate parlamentară.
Imunitate parlamentară.

GRAMATICA cuvântului imunitate?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului imunitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul imunitate poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul imunitate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul imunitate are forma: imunități
VEZI PLURALUL pentru imunitate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE imunitate?
Vezi cuvântul imunitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul imunitate?
[ i-mu-ni-ta-te ]
Se pare că cuvântul imunitate are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL imunitate
Inţelegi mai uşor cuvântul imunitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Imunitate parlamentară = stare juridică de care se bucură membrii organului reprezentativ suprem într-un stat de a nu putea fi arestați sau trimiși în judecată fără încuviințarea organului din care fac parte
Imunitate diplomatică = stare juridică de care se bucură diplomații și familiile lor, prin care li se asigură inviolabilitatea persoanei, a sediului, a corespondenței etc
Imunitate parlamentară = dreptul membrilor unui organ legislativ de a nu fi urmăriți, învinuiți și trimiși în judecată pe durata mandatului decât cu aprobarea organului legislativ
Imunitate diplomatică = totalitatea drepturilor de care se bucură în țara în care au fost acreditați sau prin care trec spre acea țară reprezentanții și misiunile diplomatice, familiile lor, personalul administrativ
Imunitate parlamentară = situație de care se bucură membrii unei adunări legislative de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte
Imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc
Imunitate parlamentară = situație de care se bucură membrii unei adunări legiuitoare de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte; imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc
♦ imunitate parlamentară = drept de care se bucură membrii unei adunări legiuitoare de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte; imunitate diplomatică = inviolabilitate juridică de care se bucură reprezentanții diplomatici, familiile lor etc

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL imunitate

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A scăpa ca prin urechile acului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
ustensilă auxiliară asemănătoare cu perna 1, care se folosește la călcatul obiectelor de îmbrăcăminte, în special al mânecilor, piepților, umerilor
semn alb pe care îl au unii cai în frunte
a scăpa cu mare greutate, în mod miraculos dintr-o situație dificilă
pagina de la începutul unei publicații pe care este imprimat titlul și subtitlul complet al unei cărți, numele autorului, locul și data apariției, editorul sau editura care publică lucrarea
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app