 | as |
|
| înăbuşi [ î-nă-bu-şi ] VEZI SINONIME PENTRU înăbuşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inabusi în mai multe dicționareDefinițiile pentru inabusi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înăbuși (forma la infinitiv) A înăbuși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘI: ÎNĂBUȘÍ, înắbuș, verb IV. 1. reflexiv (Despre ființe) A nu mai putea respira; a se sufoca. vezi năbuși (1). I se părea că se înăbușă. DUMITRIU, N. 85. • tranzitiv Suflarea îi devenea din ce în ce mai fierbinte. Simți că-l înăbușe. VLAHUȚĂ, O. A. I 101. 2. tranzitiv (Despre buruieni) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor; a năpădi. Aceste buruieni aproape întotdeauna, crescînd mai repede decît sămănăturile, le îneacă... sau înăbușă și astfel le fac să piară. PAMFILE, A. R. 94. 3. tranzitiv figurat (Cu privire la manifestări, acțiuni, mișcări sociale) A potoli prin violență; a reprima. vezi năbuși (3). [Gh. Bibescu] a încercat să înăbușe revoluția din 1848 din Țara Romînească. istorie R.P.R. 312. ♦ A face să nu se vadă, să nu se audă, să nu se simtă; a ascunde. Șoimaru își înăbuși un geamăt. SADOVEANU, O. VII 91. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘI: ÎNĂBUȘÍ, înắbuș, verb IV. 1. reflexiv și tranzitiv A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira; a (se) sufoca. 2. tranzitiv (Despre buruieni) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor; a năpădi. 3. tranzitiv figurat A potoli, prin violență, manifestări, acțiuni sau mișcări sociale; a reprima. ♦ A face să nu se vadă, să nu se audă, să nu se simtă; a ascunde. Și-a înăbușit un oftat. 4. tranzitiv (În expresie) A înăbuși focul = a stinge focul sau a-l face să ardă mocnit. – În + năbuși. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘI: ÎNĂBUȘÍ, înắbuș, verb IV. 1. reflexiv și tranzitiv A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira; a (se) sufoca. 2. tranzitiv (Despre buruieni) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor; a năpădi. 3. tranzitiv figurat A potoli, prin violență, manifestări, acțiuni sau mișcări sociale; a reprima. ♦ A face să nu se vadă, să nu se audă, să nu se simtă; a ascunde. Și-a înăbușit un oftat. 4. tranzitiv (În expresie) A înăbuși focul = a stinge focul sau a-l face să ardă mocnit. – În + năbuși. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘI: ÎNĂBUȘI verb 1. a (se) asfixia, a (se) îneca, a (se) sufoca, a (se) sugruma, (învechit și popular) a (se) năbuși, a (se) năduși, (învechit) a (se) împresura. (Fumul îl inabusi.) 2. a strangula, a sufoca. (Emoția îl inabusi; cu glasul inabusi de emoție.) 3. (figurat) a comprima. (Își inabusi un suspin.) 4. a reprima, (figurat) a sugruma. (A inabusi o răscoală.) 5. a stinge. (inabusi focul.) 6. a năpădi. (Buruienile inabusi un teren cultivat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înăbuși: înăbușí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înăbuș, persoana a treia singular: el / ea și plural înăbușă, imperfect persoana a treia singular: el / ea înăbușeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înăbușe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înăbuși: înăbușí (a inabusi) verb, indicativ prezent 3 înắbușă, imperfect persoana a treia singular: el / ea înăbușeá; conjunctiv prezent 3 să înắbușe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘI: ÎNĂBUȘÍ verb vezi ascunde, tăinui. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înăbuși: înăbuși verb vezi ASCUNDE. TĂINUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INABUSI' InabilInabilitateInabordabilÎNĂBUȘEÁLĂÎNĂBUȘÍÎNĂBUȘÍREÎNĂBUȘÍTÎNĂBUȘITÓRInacceptabil |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înăbuși Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înăbuși dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Fumul îl înăbuși. Emoția îl înăbuși; cu glasul înăbuși de emoție. Își înăbuși un suspin. A înăbuși o răscoală. înăbuși focul. Buruienile înăbuși un teren cultivat. Emoția îl înăbuși. Își înăbuși un suspin. înăbușí a înăbuși verb, indicativ prezent 3 înắbușă, imperfect persoana a treia singular: el / ea înăbușeá; conjunctiv prezent 3 să înắbușe. |
GRAMATICA cuvântului înăbuși? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înăbuși. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înăbuși poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înăbuşi? Vezi cuvântul înăbuşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înăbuşi?[ î-nă-bu-şi ] Se pare că cuvântul înăbuşi are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL înăbuși Inţelegi mai uşor cuvântul înăbuși dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeTranzitiv În expresie A înăbuși focul = a stinge focul sau a-l face să ardă mocnit Tranzitiv În expresie A înăbuși focul = a stinge focul sau a-l face să ardă mocnit |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înăbuși |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Epocă de aur?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înăbuși se conjugă: ei ele înăbușă
