 | as |
|
| închipuire [ în-chi-pu-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU închipuire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inchipuire în mai multe dicționareDefinițiile pentru inchipuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCHIPUIRE: ÎNCHIPUÍRE, (2) închipuiri, substantiv feminin 1. Faptul, puterea, capacitatea de a închipui; imaginație, fantezie. Vede în închipuire, ca o ademenire, orașul cu larmă, străzile scăldate de lumină, furnicarul de lume. C. PETRESCU, S. 52. Hotărît, închipuirea nu mă înșelase. CARAGIALE, O. III 232. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea. EMINESCU, O. IV 110. • figurat Închipuirea își strînge-a sa aripă. ALECSANDRI, P. A. 111. 2. Produsul imaginației, lucru imaginat, plăsmuire, ficțiune; iluzie, halucinație Scutură fruntea să alunge închipuirea. C. PETRESCU, A. 283. Încet-încet începu să se stingă închipuirea lui Abu-Hasan că fusese îmbrăcat în caftan de calif, că avusese netăgăduită putere de calif. CARAGIALE, P. 147. Moș Nichifor nu-i o închipuire din povești, ci e un om ca toți oamenii. CREANGĂ, P. 105. O lume întreagă de închipuiri. EMINESCU, N. 42. ♦ Idee, gînd, părere, opinie, presupunere (de obicei subiectivă, lipsită de temei). «A primit un mandat», aflară vecinii, făcîndu-și tot felul de închipuiri. PAS, Z. I 202. Aducîndu-și aminte cît l-au amărît închipuirile, zîmbi în sine-și. REBREANU, R. I 52. Uneori n-o vedea cîte două zile. Atunci era trist, îngrijat, își făcea fel de fel de închipuiri. VLAHUȚĂ, O. A. III 79. ♦ (Rar) Chip, imagine. Zile, nopți, petrec cu gîndul la dulcea închipuire. CONACHI, P. 82. • O închipuire de... = un fel de..., ceva asemănător cu... Un om i-a cîrpit coperișul și i-a făcut o vatră cu o închipuire de horn. REBREANU, R. I 150. În grajduri rage a pustiu o închipuire de vacă stearpă și veșnic flămîndă. id. I. 11. ♦ (Învechit) Reprezentare prin zugrăvire, desenare etc.; plan. Căpitanul... luînd harta ce avea de închipuirea mării, au făcut socoteală că nu făcuse cale de 100 mile. DRĂGHICI, R. 19. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCHIPUIRE: ÎNCHIPUIRE s. 1. fantezie, imaginație, invenție. (Are o inchipuire bogată.) 2. fantezie, gînd, imaginație. (Îl poartă inchipuire cu mii de ani în urmă.) 3. fantezie, ficțiune, imaginație, invenție, născocire, plăsmuire, scorneală, scornire. (Produs al inchipuire.) 4. fantasmagorie, nălucire, vedenie. (O inchipuire a minții sale.) 5. fantezie, himeră, iluzie, utopie, (livresc) irealitate. (Proiectul lui este o inchipuire.) 6. iluzie, nălucire, părere, (rar) năluceală, (figurat) miraj. (N-a fost decît o inchipuire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCHIPUIRE: ÎNCHIPUÍRE, (2) închipuiri, substantiv feminin 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-și) închipui; imaginație, fantezie. 2. Produs al imaginației; plăsmuire, ficțiune; iluzie; halucinație. ♦ Idee, gând, părere, opinie, presupunere (subiectivă, lipsită de temei). ♦ (Rar) Chip, imagine. • Expresia: O închipuire de... = un fel de..., ceva asemănător cu... – vezi închipui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCHIPUIRE: ÎNCHIPUÍRE, (2) închipuiri, substantiv feminin 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-și) închipui; imaginație, fantezie. 2. Produs al imaginației; plăsmuire, ficțiune; iluzie; halucinație. ♦ Idee, gând, părere, opinie, presupunere (subiectivă, lipsită de temei). ♦ (Rar) Chip, imagine. • Expresia: O închipuire de... = un fel de..., ceva asemănător cu... – vezi închipui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru închipuire: închipuire forme 1. acțiunea de a închipui și lucrul închipuit; 2. facultatea de a închipui: imaginațiune; 3. alegorie: Arghir și Elena.... o închipuire sub care se înțelege luarea țării Ardealului prin Traian (BARAC). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCHIPUIRE: ÎNCHIPUÍRE inchipuirei forme 1) vezi A ÎNCHIPUI. 2) Proprietate a omului de a-și închipui ceva; imaginație. 3) Produs al imaginației; lucru închipuit. O inchipuire a minții sale. /v. a închipui Forme diferite ale cuvantului inchipuire: inchipuirei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru închipuire: închipuíre forme Imaginațiune, concepțiune. Figurare. Presupunere. Procurare, realizare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru închipuire: închipuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat închipuírii; (plăsmuiri) plural închipuíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru închipuire: închipuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat închipuírii; (plăsmuiri) plural închipuíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCHIPUIRE: ÎNCHIPUÍRE substantiv verbal chip, imagine. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru închipuire: închipuire substantiv verbal CHIP. IMAGINE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Închipuire: Închipuire ≠ realitate Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCHIPUIRE' ÎNCHIPUÍÎNCHIPUIÁLĂînchipuiciúneînchipuínțăÎNCHIPUÍREÎNCHIPUÍTînchipuitúrăînchipurluíînchircésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Închipuire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului închipuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Are o Închipuire bogată. Îl poartă Închipuire cu mii de ani în urmă. Produs al Închipuire. O Închipuire a minții sale. Proiectul lui este o Închipuire. N-a fost decît o Închipuire. Îl poartă Închipuire cu mii de ani în urmă. O Închipuire a minții sale. ÎNCHIPUÍRE Închipuirei forme 1 vezi A ÎNCHIPUI. O Închipuire a minții sale. |
GRAMATICA cuvântului Închipuire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului închipuire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Închipuire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE închipuire? Vezi cuvântul închipuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul închipuire?[ în-chi-pu-i-re ] Se pare că cuvântul închipuire are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Închipuire Inţelegi mai uşor cuvântul închipuire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= un fel de = un fel de = un fel de |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Închipuire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: pisică-de-mare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul închipuire are forma: închipuíri
