eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție incurcatura


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
încurcătură [ în-cur-că-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU încurcătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului incurcatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru incurcatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCURCĂTURĂ:
ÎNCURCĂTURĂ s.

1. încîlcitură, întortochetură. (incurcatura unei fraze.)

2. amestecătură, încîlceală, încîlcire, încîlcitură, (livresc) mixtură, (învechit) zăminteală, zămintitură, (familial) bălmăjeală, mișmaș, talmeș-balmeș. (Era o incurcatura de nedescris.)

3. babilonie, dezordine, haos, zăpăceală, (învechit) vavilonie. (Nu te mai poți descurca în incurcatura asta.)

4. complicație, încîlceală. (S-a ivit o incurcatura în rezolvarea problemei.)

5. confuzie, zăpăceală, (Transilvania) îngăimăceală. (S-a produs o incurcatura.)

6. derută, descumpănire, dezorientare, nedumerire, perplexitate, zăpăceală, (livresc) deconcertare. (Starea de incurcatura a cuiva.)

7. belea, bucluc, dandana, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (învechit și popular) poznă, răutate, (popular) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (învechit și regional) nacafa, nagodă, (regional) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Moldova) bacală, (Transilvania) bai, (Banat, Maramures și Bucovina) bedă, (Moldova) chichion, (Olt. și Banat) cotoarbă, (Olt., Banat și Transilvania) dabilă, (învechit) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (A dat de o mare incurcatura.)

8. pățanie, poznă, (popular și fam.) tărășenie, (familial) comedie, dandana, istorie. (Ce incurcatura a avut de trăit!)

9. dificultate, impas, (figurat) strîmtoare, (învechit și popular figurat) strîmtorare, strîmtoreală, (învechit figurat) strîmtură, strînsoare. (Scoate-l din incurcatura.)

10. jenă, (învechit) stenahorie. (incurcatura financiară.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



ÎNCURCĂTURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCURCĂTURĂ:
ÎNCURCĂTÚRĂ, încurcături, substantiv feminin

1. Situație încurcată, complicată, neplăcută; belea, bucluc. Ce încurcătură iese dintr-o vorbă aruncată. REBREANU, R. I 109. Iaca în ce încurcătură am intrat. CREANGĂ, P. 201. Ce ciudată întrebare! Ce ciudată-ncurcătură! CONACHI, P. 274.
       • Expresia: A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune (pe cineva) într-o situație grea.

2. Amestecătură, încîlcire. Aleg vînatul de prin încurcăturile ațelor și-l pun în traistele pentru pește. ȘEZ. IV 115.
       • figurat În urmă-i rămăsese încurcătura de glasuri și rîsete. DUMITRIU, N. 262.
       • (medicină popular) Încurcătură de mațe = ocluzie intestinală.

3. Jenă, tulburare. Titu văzu încurcătura lin și avu un cuțit în inimă. REBREANU, R. I 155.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNCURCĂTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCURCĂTURĂ:
ÎNCURCĂTÚRĂ, încurcături, substantiv feminin

1. Amestecătură, încâlcire de fire, de ață etc.
       • Încurcătură de mațe = ocluziune intestinală.

2. Situație complicată, neplăcută; bucluc
♦ Confuzie.
       • Expresia: A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune pe cineva într-o situație din care nu știe cum să iasă.
♦ Jenă, tulburare.

– Încurca + sufix -ătură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNCURCĂTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCURCĂTURĂ:
ÎNCURCĂTÚRĂ, încurcături, substantiv feminin

1. Amestecătură, încâlcire de fire, de ață etc.
       • Încurcătură de mațe = ocluzie intestinală.

2. Situație complicată, neplăcută; bucluc.
♦ Confuzie.
       • Expresia: A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune pe cineva într-o situație din care nu știe cum să iasă.
♦ Jenă, tulburare.

– Încurca + sufix -ătură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



ÎNCURCĂTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCURCĂTURĂ:
ÎNCURCĂTÚRĂ incurcaturai forme

1) Obiect cu părțile componente încurcate; încâlcitură.

2) Situație complicată și neplăcută; bucluc. În ce incurcatura am intrat!

3) Lipsă de claritate; stare confuză; confuzie; încâlcitură.

4) Stare de timiditate. [G.-D. încurcăturii] /a încurca + sufix incurcaturaătură
Forme diferite ale cuvantului incurcatura: incurcaturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

încurcătură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încurcătură:
încurcătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat încurcătúrii; plural încurcătúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

încurcătură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru încurcătură:
încurcătură forme rezultatul încurcării; complicațiune, confuziune.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

încurcătură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încurcătură:
încurcătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat încurcătúrii; plural încurcătúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'INCURCATURA'
ÎNCURCÁLĂÎNCURCÁREîncurcăreálăÎNCURCÁTÎNCURCĂTÚRĂÎNCURELÁîncurelézincúrgincúrge

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL încurcătură
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încurcătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
încurcătură unei fraze.
Era o încurcătură de nedescris.
Nu te mai poți descurca în încurcătură asta.
S-a ivit o încurcătură în rezolvarea problemei.
S-a produs o încurcătură.
Starea de încurcătură a cuiva.
A dat de o mare încurcătură.
Ce încurcătură a avut de trăit! 9.
Scoate-l din încurcătură.
încurcătură financiară.
ÎNCURCĂTÚRĂ încurcăturăi forme 1 Obiect cu părțile componente încurcate; încâlcitură.
În ce încurcătură am intrat! 3 Lipsă de claritate; stare confuză; confuzie; încâlcitură.
încurcăturii] /a încurca + sufix încurcăturăătură.



GRAMATICA cuvântului încurcătură?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încurcătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încurcătură poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul încurcătură sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul încurcătură are forma: încurcătúri
VEZI PLURALUL pentru încurcătură la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE încurcătură?
Vezi cuvântul încurcătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încurcătură?
[ în-cur-că-tu-ră ]
Se pare că cuvântul încurcătură are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL încurcătură
Inţelegi mai uşor cuvântul încurcătură dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A pune pe cineva în încurcătură = a pune pe cineva într-o situație grea
medicină popular Încurcătură de mațe = ocluzie intestinală
Încurcătură de mațe = ocluziune intestinală
A pune pe cineva în încurcătură = a pune pe cineva într-o situație din care nu știe cum să iasă
Încurcătură de mațe = ocluzie intestinală
A pune pe cineva în încurcătură = a pune pe cineva într-o situație din care nu știe cum să iasă



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încurcătură

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Patru clase?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
în formă de spirală; răsucit, încolăcit
ramură a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor în vederea obținerii de alimente, furaje sau materii prime
în vechea organizare a învățământului a învățământul elementar; b cursul inferior al liceului
a nu lua parte la dans, la joc; a nu face nimic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app