 | as |
|
| îndrăzneţ [ în-drăz-neţ ] VEZI SINONIME PENTRU îndrăzneţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului indraznet în mai multe dicționareDefinițiile pentru indraznet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDRĂZNEȚ: ÎNDRĂZNÉȚ, -EÁȚĂ, îndrăzneți, -e, adjectiv Care nu se teme de greutăți și pericole; curajos, cutezător, dîrz, temerar. Numai prin pătrunderea îndrăzneață și scrutătoare în esența fenomenelor, putem obține adevăratul tipic în artă. vezi limba română mai 1953, 193. De ce creștea... d-aceea se făcea mai isteț și mai îndrăzneț. ISPIRESCU, L. 2. De ți-e sufletu-ndrăzneț, Cît ți-e graiul de sumeț. ALECSANDRI, P. P. 99. ♦ Original. Ne oprim în fața uneia dintre cele mai ciudate și îndrăznețe clădiri. BART, S. M. 43. ♦ (Depreciativ) Care-și permite prea multe; (cam) obraznic. Forme diferite ale cuvantului indraznet: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDRĂZNEȚ: ÎNDRĂZNEȚ adjectiv 1. brav, curajos, cutezător, dîrz, inimos, neînfricat, semeț, viteaz, (livresc) intrepid, petulant, temerar, (rar) bărbat, (învechit și popular) voinic, (învechit) hrăbor, neînfricoșat. (Om indraznet.) 2. arogant, impertinent, insolent, ireverențios, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, semeț, sfidător, sfruntat, trufaș, țanțoș, (livresc) prezumțios, (rar) neînfrînat, (popular și fam.) țîfnos, (învechit și regional) rușinat, (Transilvania) șulhetic, (învechit) nerușinos, (familial figurat) botos. (Un tînăr indraznet.) 3. (familial) înfigăreț, înfipt. (Este cam indraznet.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDRĂZNEȚ: ÎNDRĂZNÉȚ indrazneteáță (indraznetéți, indraznetéțe) 1) Care dă dovadă de curaj; cutezător; viteaz; brav; curajos. 2) (despre acțiuni sau despre manifestări ale oamenilor) Care se deosebește prin noutate și cutezanță. Atitudine indrazneteață. Răspuns indraznet. Conduită indrazneteață. 3) deprindere Care își permite prea multe; lipsit de decență; fără rușine; obraznic; nerușinat. /a îndrăzni + sufix indrazneteț Forme diferite ale cuvantului indraznet: eáță Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru îndrăzneț: îndrăznéț, -eáță adjectiv, plural forme ețe (despre îndrăznesc). Plin de curaj, viteaz. Intrepid, întreprinzător: navigator îndrăzneț. Nerușinat, obraznic: ifos îndrăzneț. figurat Neobișnuit, extraordinar (ca execuțiune, stil ș. a.): expresiunĭ îndrăznețe. Forme diferite ale cuvantului indraznet: -eáță Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDRĂZNEȚ: ÎNDRĂZNÉȚ, -EÁȚĂ, îndrăzneți, -e, adjectiv Care nu se teme de greutăți și de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor. ♦ (Adesea adverbial) Original; excentric. ♦ Care își îngăduie prea multe; obraznic. – Îndrăzni + sufix -eț. Forme diferite ale cuvantului indraznet: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDRĂZNEȚ: ÎNDRĂZNÉȚ, -EÁȚĂ, îndrăzneți, -e, adjectiv Care nu se teme de greutăți și de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor. ♦ (Adesea adverbial) Original; excentric. ♦ Care își îngăduie prea multe; obraznic. – Îndrăzni + sufix -eț. Forme diferite ale cuvantului indraznet: -eÁȚĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru îndrăzneț: îndrăzneț a. 1. care întreprinde multe; 2. plin de curaj, intrepid: navigator îndrăzneț; 3. nerușinat: ce ifos îndrăzneț! 4. figurat în afară de regula comună: expresiuni îndrăznețe. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndrăzneț: îndrăznéț adjectiv masculin, plural îndrăznéți; forme singular îndrăzneáță, plural îndrăznéțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndrăzneț: îndrăznéț adjectiv masculin, plural îndrăznéți; forme îndrăzneáță, plural îndrăznéțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INDRAZNET' îndrăgulíINDRAPURAÎNDRĂZNEÁLĂîndrăznéscÎNDRĂZNÉȚÎNDRĂZNÍÎNDRĂZNÍREÎNDRĂZNITÓRINDRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îndrăzneț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îndrăzneț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Om îndrăzneț. Un tînăr îndrăzneț. Este cam îndrăzneț. ÎNDRĂZNÉȚ îndrăznețeáță îndrăznețéți, îndrăznețéțe 1 Care dă dovadă de curaj; cutezător; viteaz; brav; curajos. Atitudine îndrăznețeață. Răspuns îndrăzneț. Conduită îndrăznețeață. /a îndrăzni + sufix îndrăznețeț. Este cam îndrăzneț. |
GRAMATICA cuvântului îndrăzneț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îndrăzneț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îndrăzneț poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE îndrăzneţ? Vezi cuvântul îndrăzneţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndrăzneţ?[ în-drăz-neţ ] Se pare că cuvântul îndrăzneţ are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îndrăzneț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu noaptea-n cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
