 | as |
|
| îndrumător [ în-dru-mă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU îndrumător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului indrumator în mai multe dicționareDefinițiile pentru indrumator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDRUMĂTOR: ÎNDRUMĂTOR substantiv, adjectiv 1. substantiv călăuză, ghid, îndreptar, îndrumar, (livresc) vademecum, (învechit) praveț. (indrumator editat pentru turiști.) 2. substantiv călăuză, ghid, (livresc) cicerone. (X este indrumator într-un muzeu.) 3. substantiv călăuză, povățuitor, sfătuitor, sfetnic, (livresc) mentor, (învechit și fam.) dascăl, (învechit) povață, tocmitor. (X îi servește drept indrumator.) 4. adjectiv, substantiv călăuzitor, povățuitor, sfătuitor, (învechit) îndreptător, purtător. (I-a fost un excelent indrumator.) 5. adjectiv indicator, (rar) indicativ. (Semnal indrumator.) 6. adjectiv povățuitor, sfătuitor, (învechit) învățător. (Carte indrumator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDRUMĂTÓR: ÎNDRUMĂTÓR, -OÁRE, îndrumători, -oare, adjectiv Care îndrumează, orientează; călăuzitor. Partidul nostru este forța conducătoare și îndrumătoare a poporului pe drumul socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 8, 41. • (Substantivat) Vin în sate muncitori, Comuniști, îndrumători, Orașul fața și-ndreaptă Către satul ce-l așteaptă. CORBEA, A. 54. Au avut îndrumători pricepuți și severi. PAS, Z. I 39. ♦ (Substantivat, n.) Text scris, carte, revistă etc., care servește ca îndreptar. Îndrumătorul cultural. Forme diferite ale cuvantului indrumator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDRUMĂTÓR: ÎNDRUMĂTÓR, -OÁRE, îndrumători, -oare, adjectiv (Adesea substantivat) Care îndrumează, orientează; călăuzitor. ♦ (Substantivat, n.) Lucrare care îndrumează într-un domeniu; îndrumar. – Îndruma + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului indrumator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDRUMĂTÓR: ÎNDRUMĂTÓR, -OÁRE, îndrumători, -oare, adjectiv (Adesea substantivat) Care îndrumă, orientează; călăuzitor. ♦ (Substantivat, n.) Lucrare care îndrumă într-un domeniu; îndrumar. – Îndruma + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului indrumator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDRUMĂTÓR: ÎNDRUMĂTÓR1 indrumatoroáre (indrumatoróri, indrumatoroáre) și substantival Care îndrumează; care orientează; călăuzitor. Carte indrumatoroare. /a îndruma + sufix indrumatorător Forme diferite ale cuvantului indrumator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndrumător: îndrumătór1 adjectiv masculin, substantiv masculin, plural îndrumătóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural îndrumătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndrumător: îndrumătór adjectiv masculin, plural îndrumătóri; forme singular și plural îndrumătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndrumător: *îndrumătór2 substantiv neutru, plural îndrumătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INDRUMATOR' IndrulÎNDRUMÁÎNDRUMÁRÎNDRUMÁREÎNDRUMĂTÓRîndrumézINDRUȘÁIMInduINDUBITÁBIL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îndrumător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îndrumător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii îndrumător editat pentru turiști. X este îndrumător într-un muzeu. X îi servește drept îndrumător. I-a fost un excelent îndrumător. Semnal îndrumător. Carte îndrumător. X este îndrumător într-un muzeu. X îi servește drept îndrumător în viață. I-a fost un excelent îndrumător. Carte îndrumător. ÎNDRUMĂTÓR1 îndrumătoroáre îndrumătoróri, îndrumătoroáre și substantival Care îndrumează; care orientează; călăuzitor. Carte îndrumătoroare. /a îndruma + sufix îndrumătorător. |
GRAMATICA cuvântului îndrumător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îndrumător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îndrumător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îndrumător? Vezi cuvântul îndrumător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndrumător?[ în-dru-mă-tor ] Se pare că cuvântul îndrumător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îndrumător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cancelar federal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul îndrumător are forma: îndrumătóri
