eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ineca


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
îneca [ î-ne-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU îneca PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului ineca în mai multe dicționare

Definițiile pentru ineca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a îneca
Verbul: a îneca (forma la infinitiv)
A îneca conjugat la timpul prezent:
  • eu înec
  • tu îneci
  • el ea îneacă
  • noi înecăm
  • voi înecați
  • ei ele îneacă
VEZI VERBUL a îneca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












ÎNECA
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNECA:
ÎNECÁ, înéc, verb

I.

1. reflexiv A muri prin asfixie în apă (sau în alt lichid). Dacă mă înec eu acuma, se prăpădește bătrîna. DUMITRIU, P. forme 22. Gălăciuc e al șaselea care se prăbușește cu puntea înecîndu-se. SAHIA, N. 41. Să dau prin apă, mă tem că m-oi îneca cu cal cu tot. CREANGĂ, P. 237.
       • Expresia: A se îneca la mal = a suferi un eșec într-o acțiune tocmai în momentul cînd era pe punctul de a fi dusă la bun sfîrșit. Am pățit-o chiar ca cela care s-o înecat la mal. ALECSANDRI, T. I 120.
       • tranzitiv factitiv (Subiectul este o persoană, un agent exterior sau un lichid) Sîngele cerbului o dată a și-nceput a curge gîlgîind și a se răspândi în toate părțile, îndreptîndu-se și năboind în groapă peste Harap-Alb, de cît pe ce era să-l înece. CREANGĂ, P. 226. Eu nu ți-aș dori verb reflexiv:odată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegînd a tale oști. EMINESCU, O. I 147. Un vînt... pre toți corăbierii I-a-necat, Numai unul a scăpat. TEODORESCU, P. P. 164.
       • figurat Apa Bistriții voi trece, Dar dorul o să mă-nece. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 92.
♦ A se sinucide aruncîndu-se în apă. Să știi dară că de azi încolo n-ai să mă mai vezi; mă duc să mă înec. ISPIRESCU, L. 271.

2. reflexiv (Despre o navă) A se scufunda. Vaporul s-a înecat. (tranzitiv) Doi cîrmaci o corabie o îneacă. PANN, P. vezi II 165.
       • Expresia: A i se îneca (cuiva) corăbiile = (glumeț) a fi trist, a fi indispus. Bunica n-are corăbii, dar parcă i s-au înecat corăbiile. STANCU, D.

14. Părea că într-una îi ninge și-i plouă... Ori neguțător închipuindu-ne că ar fi fiind, parcă i s-ar fi înecat corăbiile în Marea Neagră. SADOVEANU, vezi forme 146. Iar te-o apucat năbădăicile, vere Ghiftui?... Iar ți s-o înecat corăbiile? ALECSANDRI, T. 561.
♦ figurat A se cufunda, a se afunda, a se înfunda. Calea pe care o urmam se îneca în orzuri și în fînețe. GALACTION, O. I 37. Vechea zidire se îneacă în întuneric. VLAHUȚĂ, N. 180. (tranzitiv) Cît de plăcut e să-ți îneci ochii în albastrul fără fund al cerului. DELAVRANCEA, T. 65.

3. tranzitiv (Cu privire la terenuri, semănături etc.) A acoperi cu apă, a inunda. De venea apa mare, arăturile lui le îneca. ISPIRESCU, L. 206. Munți se pornesc, stînci se sfarmă... păraiele pietre-neacă. CONACHI, P. 114.
       • figurat A venit și ziua nunții... satul a înecat porțile și șatra. GALACTION, O. I 73. Că mi-l plîng surorile Cu toate plînsorile, De-neacă inimile. TEODORESCU, P. P. 206.

4. tranzitiv figurat A copleși, a înăbuși. Și-n fund lunca de lozii verde-deschisă, înecată de aurul soarelui. SADOVEANU, O. VII 369. Aceste buruieni aproape întotdeauna, crescînd mai repede decît semănăturile, le îneacă. PAMFILE, A. R. 94. Ghica Grigore, viind la domnie, a găsit țara secată cu totul în belșugul ei, înecată în datorii. GHICA, S. 6.

5. reflexiv A nu mai putea respira din cauza opririi în gît (sau a pătrunderii pe trahee) a unui aliment (sau a unui corp oarecare); a se sufoca, a se asfixia, a se înăbuși. De cum începu să soarbă din cafea, se înecă, tuși. DELAVRANCEA, la TDRG. Mă-nec din piept Și n-am puteri de vorbă multă. COȘBUC, P. I 197. Poate [cocoșul] va înghiți la galbeni, i-a sta verb reflexiv:eunul în gît, s-a îneca și-oi scăpa de dînsul. CREANGĂ, P. 67.
♦ tranzitiv A înăbuși, a sufoca. Tusea mă îneacă. Fumul de țigară îl îneca.
       • absolut Puterea patimei... îneacă și nădușește. CONACHI, P. 282.
♦ (Despre voce, vorbe etc.) A se stinge brusc, a deveni neclar. Copilul țipa și se zbătea, spunînd mereu aceleași vorbe din ce în ce mai înecate în hohote de plîns. DUMITRIU, vezi L.

14. Vocea soldatului părea că se îneacă. SAHIA, N. 75.
♦ tranzitiv (Despre plîns, lacrimi) A podidi (împiedicînd respirația). Nu știa singură ce e,

– dar simțea c-o îneacă lacrimile. VLAHUȚĂ, N. 69. Cu mînile-amîndouă eu fața îmi ascund, Și-ntăia dată-n viață un plîns amar mă-neacă. EMINESCU, O. I 91. Dor cumplit inima-i seacă, Plîns de jale mi-l îneacă. ALECSANDRI, P. P. 145.
       • reflexiv Mai mult nu putu zice, căci se înecă de un plîns amar. RETEGANUL, P. II 56. Plînge mîndra de se-neacă. HODOȘ, P. P. 80.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

ÎNECA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNECA:
ÎNECA verb

1. a (se) scufunda. (Ambarcația s-a ineca.)

2. a inunda, a potopi, (învechit și regional) a neca. (Apele ineca cîmpia.)

3. a (se) asfixia, a (se) înăbuși, a (se) sufoca, a (se) sugruma, (învechit și popular) a (se) năbuși, a (se) năduși, (învechit) a (se) împresura. (Fumul îl ineca.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎNECA
Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare dă următoarea definitie pentru ÎNECA:
ÎNECÁ, înéc, verb

I.

5. reflexiv (Auto) A ajunge, în cilindrii unui motor cu aprindere prin scânteie, un exces necontrolat de benzină, care, prin umezirea bujiilor, face imposibilă pornirea.

Definiție sursă: Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare

îneca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îneca:
înecá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înéc, persoana a treia singular: el / ea și plural îneácă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înéce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române



ÎNECA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNECA:
ÎNECÁ verb vezi gâtui, strangula, sugruma.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

îneca
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru îneca:
îneca verb vezi GÎTUI. STRANGULA. SUGRUMA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

îneca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îneca:
înecá (a ineca) verb, indicativ prezent 3 îneácă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'INECA'
INEÁȚĂINEBRANLÁBIL, -ĂînebunéscÎNECÎNECÁÎNECĂCIÓSÎNECĂCIÚNEÎNECÁREÎNECÁT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îneca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îneca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ambarcația s-a îneca.
Apele îneca cîmpia.
Fumul îl îneca.
înecá a îneca verb, indicativ prezent 3 îneácă.

GRAMATICA cuvântului îneca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îneca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îneca poate fi: verb,

CUM DESPART ÎN SILABE îneca?
Vezi cuvântul îneca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îneca?
[ î-ne-ca ]
Se pare că cuvântul îneca are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL îneca
Inţelegi mai uşor cuvântul îneca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A se îneca la mal = a suferi un eșec într-o acțiune tocmai în momentul cînd era pe punctul de a fi dusă la bun sfîrșit
A i se îneca cuiva corăbiile = glumeț a fi trist, a fi indispus



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îneca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i ieși cuiva înainte sau a ieși în calea cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
armă automată ușoară, mai scurtă decât pușca-mitralieră, cu bătaie mai mică și mai ușor de mânuit; automat
malformație congenitală a piciorului care are talpa prea puțin scobită; platfus
a întâmpina pe cineva
a a-și continua călătoria, a merge mai departe; b a nu se amesteca în treburile altuia
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?