 | as |
|
| Infamie [ in-fa-mi-e ] VEZI SINONIME PENTRU infamie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului infamie în mai multe dicționareDefinițiile pentru infamie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMIE substantiv abjecție, fărădelege, josnicie, mișelie, mîrșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, (livresc) ignominie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (popular și fam.) parșivenie, (popular) becisnicie, blestemăție, scîrnăvie, spurcăciune, (regional) mîrșăvenie, (învechit) bazaconie, blestemăciune, nebunie, necurat, necurăție, necurățire, păgînătate, păgînie, verigășie, (figurat) murdărie. (A comite o infamie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMÍE infamiei forme 1) Caracter infam; ticăloșie; josnicie; nemernicie. 2) Faptă de om infam; ticăloșie; mârșăvie; ignominie. • Stâlpul infamieei loc unde în trecut erau ținuți legați infractorii și criminalii, pentru a putea fi dezaprobați și loviți de mulțime. A țintui la stâlpul infamieei a supune oprobriului public; a înfiera. [G.-D. infamiei] /<fr. infamie, latina infamia Forme diferite ale cuvantului infamie: infamiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru infamie: *infamíe forme (în franceză infamie, latina infámia. vezi faimă). Mare rușine aplicată onoriĭ cuĭva de lege saŭ de opiniunea publică: censoriĭ romanĭ îĭ notaŭ cu infamia pe cetățeniĭ cu obiceĭurĭ rele. Act infam, faptă nedemnă: demagogia e o infamie. plural Vorbe injurioase. A comite micĭ infamiĭ (familial), a te apuca de intrigĭ, de pozne ș. a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMÍE, infamii, substantiv feminin Caracterul a ceea ce este infam; faptă sau vorbă infamă; ticăloșie, josnicie. Înfieram infamiile guvernului. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. I se atribuie gratuit infamii și fapte nedemne. GHICA, S. 143. • Expresia: A țintui (pe cineva) la stîlpul infamiei = a supune (pe cineva) oprobriului public, a condamna, a înfiera. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMÍE substantiv feminin Caracterul a ceea ce este infam; ticăloșie, josnicie, nemernicie. • Stâlpul infamiei = loc unde erau ținuți infractorii și criminalii legați pentru a putea fi loviți de mulțime. • A țintui la stâlpul infamiei = a supune oprobriului public, a înfiera. [Gen. -iei. / < limba franceza infamie, italiana , latina infamia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMÍE substantiv feminin caracterul a ceea ce este infam; ticăloșie, josnicie, nemernicie. ♦ stâlpul ĕi = loc unde erau ținuți infractorii și criminalii legați pentru a putea fi loviți de mulțime; a. țintui (sau a pune) la stâlpul ĕi = a supune oprobriului public, a infiera. (< limba franceza infamie, latina infamia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMÍE, infamii, substantiv feminin Caracterul a ceea ce este infam; (concret) faptă sau vorbă infamă; ticăloșie, josnicie, mârșăvie. • Expresia: A țintui (sau a pune pe cineva) la stâlpul infamiei = a supune (pe cineva) oprobriului public; a condamna, a înfiera (pe cineva). – Din limba franceza infamie, latina infamia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INFAMIE: INFAMÍE, infamii, substantiv feminin Caracterul a ceea ce este infam; (concret) faptă sau vorbă infamă; ticăloșie, josnicie, mârșăvie. • Expresia: A țintui (sau a pune pe cineva) la stâlpul infamiei = a supune (pe cineva) oprobriului public; a condamna, a înfiera (pe cineva). – Din limba franceza infamie, latina infamia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru infamie: infamie forme 1. înfierare publică; 2. fapta nedemnă; plural vorbe injurioase: a spune cuiva infamii. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru infamie: infamíe substantiv feminin, articulat infamía, genitiv dativ articulat infamíei; plural infamíi, articulat infamíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru infamie: infamíe substantiv feminin, articulat infamía, genitiv dativ articulat infamíei; plural infamíi, articulat infamíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFAMIE' infamáInfamantINFAMÁREinfamatórINFAMÍEinfántinfántăinfánteINFANTÉRIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL INFAMIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului infamie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A comite o infamie. INFAMÍE infamiei forme 1 Caracter infam; ticăloșie; josnicie; nemernicie. • Stâlpul infamieei loc unde în trecut erau ținuți legați infractorii și criminalii, pentru a putea fi dezaprobați și loviți de mulțime. A țintui la stâlpul infamieei a supune oprobriului public; a înfiera. |
GRAMATICA cuvântului INFAMIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului infamie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INFAMIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE infamie? Vezi cuvântul infamie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul infamie?[ in-fa-mi-e ] Se pare că cuvântul infamie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL INFAMIE Inţelegi mai uşor cuvântul infamie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A țintui pe cineva la stîlpul infamiei = a supune pe cineva oprobriului public, a condamna, a înfiera Stâlpul infamiei = loc unde erau ținuți infractorii și criminalii legați pentru a putea fi loviți de mulțime A țintui la stâlpul infamiei = a supune oprobriului public, a înfiera ♦ stâlpul ĕi = loc unde erau ținuți infractorii și criminalii legați pentru a putea fi loviți de mulțime; a țintui sau a pune la stâlpul ĕi = a supune oprobriului public, a infiera A țintui sau a pune pe cineva la stâlpul infamiei = a supune pe cineva oprobriului public; a condamna, a înfiera pe cineva A țintui sau a pune pe cineva la stâlpul infamiei = a supune pe cineva oprobriului public; a condamna, a înfiera pe cineva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INFAMIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma glob ocular sau al ochiului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul infamie are forma: infamíi
