 | as |
|
| înfeudare [ în-fe-u-da-re ] VEZI SINONIME PENTRU înfeudare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului infeudare în mai multe dicționareDefinițiile pentru infeudare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFEUDARE: ÎNFEUDÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, subjugare, înrobire, încătușare. Politica de înfeudare a țării trusturilor imperialiste, și de pregătire a războiului antisovietic a provocat grele suferințe maselor populare din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2586. – Pronunțat: -fe-u-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFEUDARE: ÎNFEUDÁRE, înfeudări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robire. [ pronunție: -fe-u-] – vezi înfeuda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFEUDARE: ÎNFEUDÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robire. [ pronunție: -fe-u-] – vezi înfeuda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNFEUDARE: ÎNFEUDÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robie. [< înfeuda]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfeudare: înfeudáre substantiv feminin (silabe -fe-u-), genitiv dativ articulat înfeudării; plural înfeudări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înfeudare: înfeudare substantiv verbal ASERVIRE. ÎNROBIRE. ROBIE. ROBIRE. SUBJUGARE. SUPUNERE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfeudare: înfeudáre (-fe-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat înfeudắrii; plural înfeudắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFEUDARE' INFESTÁTINFESTÁȚIEinfestézÎNFEUDÁÎNFEUDÁREinfeudézINFEZÁBILÎNFIÁînfiálă |
GRAMATICA cuvântului înfeudare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfeudare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfeudare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înfeudare? Vezi cuvântul înfeudare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfeudare?[ în-fe-u-da-re ] Se pare că cuvântul înfeudare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfeudare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tranzitiv în expresie a nu înțelege nimic din ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul înfeudare are forma: înfeudări
