 | as |
|
| înotător [ î-no-tă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU înotător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inotator în mai multe dicționareDefinițiile pentru inotator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNOTĂTÓR: ÎNOTĂTÓR, -OÁRE, înotători, -oare, adjectiv Care știe să înoate, care înoată. Reptile înotătoare. ♦ (Substantivat) Persoană care practică înotul. A intrat sub corabie și înotătorii n-au mai putut-o găsi. SADOVEANU, forme J. 255. Vezi, fii cu băgare de seamă, înatătorule. Nu cumva să aud că ai fost iar la adînc. SEBASTIAN, T. 51. Un înotător de forță – premiul întîi la băi de mare la Constanța. BRĂESCU, vezi A. 21. Forme diferite ale cuvantului inotator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNOTĂTÓR: ÎNOTĂTÓR, -OÁRE, înotători, -oare, adjectiv, substantiv masculin, substantiv feminin 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană, ființă) care înoată, care știe să înoate. ♦ Sportiv care practică înotul. 2. S. forme Aripioară a peștelui sau a altor animale acvatice, care servește ca organ de propulsie și de stabilitate; aripă. – Înota + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului inotator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNOTĂTÓR: ÎNOTĂTÓR, -OÁRE, înotători, -oare, adjectiv, substantiv 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană, ființă) care înoată, care știe să înoate. 2. S. forme Aripioară a peștelui sau a altor animale acvatice, care servește ca organ de propulsie și de stabilitate; aripă. – Înota + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului inotator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înotător: înotătór, -oáre adjectiv Care înoată saŭ știe să înoate. S. forme, plural oare (că se subînțelege aripă, tradus după limba franceza nageoire). Șt. nat. Aripă de pește. Pasăre înotătoare, palmipedă. Forme diferite ale cuvantului inotator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înotător: înotătór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural înotătóri; (ființă, aripioară) forme singular și plural înotătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înotător: înotătór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural înotătóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural înotătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNOTĂTÓR: ÎNOTĂTÓR2 inotatori m. și forme Persoană care practică înotul. /a înota + sufix inotatorător Forme diferite ale cuvantului inotator: inotatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNOTĂTÓR: ÎNOTĂTÓR1 inotatoroáre (inotatoróri, inotatoroáre) Care înoată. /a înota + sufix inotatorător Forme diferite ale cuvantului inotator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înotător: înotător substantiv verbal MARINAR. NAVIGATOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INOTATOR' ÎNOTÁÎNOTÁREÎNOTÁTÎNOTĂTOÁREÎNOTĂTÓRÎNOTĂTÚRĂINOTRÓPINOTROPISMINOUE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înotător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înotător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNOTĂTÓR2 înotători m. /a înota + sufix înotătorător. ÎNOTĂTÓR1 înotătoroáre înotătoróri, înotătoroáre Care înoată. /a înota + sufix înotătorător. |
GRAMATICA cuvântului înotător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înotător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înotător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înotător? Vezi cuvântul înotător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înotător?[ î-no-tă-tor ] Se pare că cuvântul înotător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înotător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi locul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul înotător are forma: înotătóri
