 | as |
|
| Inovator [ i-no-va-tor ] VEZI SINONIME PENTRU inovator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inovator în mai multe dicționareDefinițiile pentru inovator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR, -OÁRE, inovatori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care realizează și introduce ceva nou într-un domeniu de activitate; persoană care aduce o inovație într-un sector al producției, avînd ca rezultat îmbunătățirea calitativă și cantitativă a muncii. Inițiativa creatoare a inovatorilor descoperă rezerve uriașe pentru sporirea productivității muncii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2696. • (Adjectival) Experiența sovietică constituie un factor de seamă în dezvoltarea spiritului inovator al muncitorilor și tehnicienilor din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2809. Forme diferite ale cuvantului inovator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR, -OÁRE, inovatori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv (Persoană) care realizează o inovație; (persoană) care inovează ceva. – Din limba franceza innovateur. Forme diferite ale cuvantului inovator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR, -OÁRE, inovatori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv (Persoană) care realizează o inovație; (persoană) care inovează ceva. – Din limba franceza innovateur. Forme diferite ale cuvantului inovator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Cel care inovează ceva, cel care introduce o inovație. ♦ adjectiv Înnoitor. [conform limba franceza innovateur]. Forme diferite ale cuvantului inovator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR, -OÁRE substantiv masculin forme, adjectiv (cel) care realizează o inovație; care inovează. (< limba franceza innovateur) Forme diferite ale cuvantului inovator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru inovator: inovatór substantiv masculin, adjectiv masculin, plural inovatóri; forme singular și plural inovatoáre, genitiv dativ singular articulat inovatoárei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR1 inovatoroáre (inovatoróri, inovatoroáre) Care inovează ceva; înnoitor; novator. /<fr. innovateur Forme diferite ale cuvantului inovator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INOVATÓR: INOVATÓR2 inovatoroáre (inovatoróri, inovatoroáre) m. și. forme Autor al unei inovații. /<fr. innovateur Forme diferite ale cuvantului inovator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inovator: inovatór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural inovatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural inovatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru inovator: *inovatór, -oáre adjectiv Care înoĭește, inovează. – Și novator. Forme diferite ale cuvantului inovator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru inovator: inovator m. cel ce inovează. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INOVATOR' INOVÁȚIEinovaționálINOVAȚIÚNEinovatívINOVATÓRinovézinóxInoxidabilINOZÍTĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL inovator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului inovator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INOVATÓR1 inovatoroáre inovatoróri, inovatoroáre Care inovează ceva; înnoitor; novator. INOVATÓR2 inovatoroáre inovatoróri, inovatoroáre m. Un spirit inovator. |
GRAMATICA cuvântului inovator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului inovator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul inovator poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE inovator? Vezi cuvântul inovator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul inovator?[ i-no-va-tor ] Se pare că cuvântul inovator are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL inovator |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: împotrivă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul inovator are forma: inovatóri
