eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție insuratoare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
însurătoare [ în-su-ră-toa-re ]
VEZI SINONIME PENTRU însurătoare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului insuratoare în mai multe dicționare

Definițiile pentru insuratoare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNSURĂTOARE:
ÎNSURĂTOÁRE, însurători, substantiv feminin Căsătorie a unui bărbat. Începu să adune de pe la tîrguri lucruri pentru casă gîndindu-se la însurătoare. CAMILAR, N. I 21. Însurătoarea nu-i măr să-l muști și, de nu ți-ar plăcea, să-l zvîrli jos. SEVASTOS, N. 49. verb reflexiv:emea trece, flăcăul începe și el a se trece, mergînd tot înainte cu burlăcia, și însurătoarea rămîne baltă. CREANGĂ, P. 142.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNSURĂTOARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNSURĂTOARE:
ÎNSURĂTOÁRE, însurători, substantiv feminin Căsătorie a unui bărbat; însurat1, însurăciune, însurare.

– Însura + sufix -ătoare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNSURĂTOARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNSURĂTOARE:
ÎNSURĂTOÁRE, însurători, substantiv feminin Căsătorie a unui bărbat; însurat1, însurăciune, însurare.

– Însura + sufix -ătoare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎNSURĂTOARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNSURĂTOARE:
ÎNSURĂTOARE substantiv căsătorie, însurat, (rar) însurare, (învechit) însurăciune. (insuratoare unui bărbat.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎNSURĂTOARE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNSURĂTOARE:
ÎNSURĂTOÁRE insuratoareóri forme Căsătorie a unui bărbat. /a însura + sufix insuratoareătoare
Forme diferite ale cuvantului insuratoare: insuratoareóri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

însurătoare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru însurătoare:
însurătoáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat însurătórii; plural însurătóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

însurătoare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru însurătoare:
însurătoáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat însurătórii; plural însurătóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

însurătoare
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru însurătoare:
însurătoáre forme, plural orĭ. Căsătorie (a bărbatuluĭ).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

însurătoare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru însurătoare:
însurătoare forme căsătorie (vorbind de un flăcău).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'INSURATOARE'
ÎNSURĂȚELUînsurățéscînsurățíÎNSURĂȚÍEÎNSURĂTOÁREînsurătúrăinsuréctinsurécțieinsurecționál

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL însurătoare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului însurătoare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
însurătoare unui bărbat.
însurătoare unui bărbat.
ÎNSURĂTOÁRE însurătoareóri forme Căsătorie a unui bărbat.
/a însura + sufix însurătoareătoare.

GRAMATICA cuvântului însurătoare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului însurătoare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul însurătoare poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul însurătoare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul însurătoare are forma: însurătóri
VEZI PLURALUL pentru însurătoare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE însurătoare?
Vezi cuvântul însurătoare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul însurătoare?
[ în-su-ră-toa-re ]
Se pare că cuvântul însurătoare are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL însurătoare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A bate tactul sau măsura?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
înscris reprezentând un drept asupra unor bunuri imobiliare clădiri, pământ etc
în mod sigur, clar, neîndoios; în scris
a lovi ușor un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers
a se îmbăta
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app