 | as |
|
| înţărca [ în-ţăr-ca ] VEZI SINONIME PENTRU înţărca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intarca în mai multe dicționareDefinițiile pentru intarca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înțărca (forma la infinitiv) A înțărca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNȚĂRCA: ÎNȚĂRCÁ, înțárc, verb I. 1. tranzitiv (Cu privire la copii sau la puii de mamifere) A opri definitiv de a mai suge lapte, a dezvăța de supt. Ar fi bine să lași copilul aci barem pănă-l va-nțărca împărăteasa. RETEGANUL. P. I 32. • reflexiv pasiv Astăzi se înțarcă mieii și oile se bagă în lapte. EMINESCU, N. 142. După maximum trei luni, [mieii] se înțarcă și de aici încolo se numesc cîrlani. ȘEZ. VII 192. • Expresia: Unde și-a înțărcat dracul copiii vezi drac. A fi înțărcat de dracu (sau de Scaraoțchi), se spune despre un om foarte șiret. Mare hîtru mai ești!... Să juri că te-o înțărcat Scaraoțchi. ALECSANDRI, T. 242. 2. intranzitiv (Despre mamifere) A nu mai avea lapte, a pierde laptele. Vaca a înțărcat. • Expresia: (Popular și familiar) A înțărcat bălaia vezi bălai. 3. tranzitiv figurat (Familiar) A nu mai pune cuiva la dispoziție un lucru cu care a fost obișnuit; a dezobișnui, a dezvăța (pe cineva) de ceva. După un timp, coana Liza i-a oferit țaței Niculina numai cafea. Mai tîrziu a înțărcat-o cu totul. PAS, Z. I 85. • reflexiv pasiv Se va înțărca în școală de toate prostiile. VORNIC, P. 225. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNȚĂRCA: ÎNȚĂRCÁ, înțárc, verb I. 1. tranzitiv A înceta alăptarea copiilor sau puilor de mamifere, a dezvăța de supt. • Expresia: L-a înțărcat dracul, se spune despre un om foarte șiret. 2. intranzitiv (Despre mamifere) A pierde laptele, a nu mai avea lapte. 3. tranzitiv figurat (familial) A dezobișnui, a dezvăța, a lipsi pe cineva de ceva. – În + țarc. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNȚĂRCA: ÎNȚĂRCÁ, înțárc, verb I. 1. tranzitiv A înceta alăptarea copiilor sau puilor de mamifere, a dezvăța de supt. • Expresia: L-a înțărcat dracul, se spune despre un om foarte șiret. 2. intranzitiv (Despre mamifere) A pierde laptele, a nu mai avea lapte. 3. tranzitiv figurat (familial) A dezobișnui, a dezvăța, a lipsi pe cineva de ceva. – În + țarc. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru înțărca: înțărcá, înțărc, verb tranzitiv – 1. A întrerupe alăptatul natural. 2. A dezobișnui pe cineva de un nărav. – Din în- + țarc (Scriban, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înțărca: înțărcá (a intarca) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înțárc, persoana a doua singular: tu înțárci, 3 înțárcă, persoana întâi plural: noi înțărcắm; conjunctiv prezent 3 să înțárce Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înțărca: înțărcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înțárc, persoana a doua singular: tu înțárci, persoana a treia singular: el / ea și plural înțárcă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înțárce Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înțărca: înțărca verb vezi DEBARASA. DESCOTOROSI. DEZBĂRA. DEZOBIȘNUI. DEZVĂȚA. LĂSA. SCĂPA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNȚĂRCA: ÎNȚĂRCÁ verb (învechit și regional) a întiri. (A intarca un copil.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNȚĂRCA: ÎNȚĂRCA verb (învechit și regional) a întiri. (A intarca un copil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTARCA' întărâtăciúneÎNTĂRÂTÁREÎNTĂRÂTÁTîntărâtătúrăÎNȚĂRCÁÎNȚĂRCÁREÎNȚĂRCÁTÎNȚĂRCĂTOÁREÎNȚĂRCUÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNȚĂRCA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înţărca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii înțărcá a ÎnȚĂrca verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înțárc, persoana a doua singular: tu înțárci, 3 înțárcă, persoana întâi plural: noi înțărcắm; conjunctiv prezent 3 să înțárce. A ÎnȚĂrca un copil. A ÎnȚĂrca un copil. |
GRAMATICA cuvântului ÎNȚĂRCA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înţărca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNȚĂRCA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înţărca? Vezi cuvântul înţărca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înţărca?[ în-ţăr-ca ] Se pare că cuvântul înţărca are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNȚĂRCA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu pântecele lipit de coaste?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înțărca se conjugă: ei ele înțárcă
