eSursa - Dictionar de sinonimeas

Definiție intarire


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
întărire [ în-tă-ri-re ]
VEZI SINONIME PENTRU întărire PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului intarire în mai multe dicționare

Definițiile pentru intarire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
ÎNTĂRIRE
   
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRIRE:
ÎNTĂRIRE s.

1. învîrtoșare, solidificare, (învechit) solidificație. (intarire lavei răcite.)

2. durificare. (intarire unui metalurgie)

3. (construcții) consolidare, (popular) înțepenire. (intarire fundației unui imobil.)

4. (termen militar) fortificare, (rar) retranșare. (intarire unei cetăți.)

5. fortificare, (figurat) călire, oțelire. (intarire lui în luptă.)

6. (medicina) fortificare, îndreptare, înfiripare, întremare, înzdrăvenire, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (învechit și popular) împuternicire. (intarire lui după boală.)

7. creștere, intensificare, întețire, mărire, sporire. (intarire vitezei vîntului.)

8. amplificare, intensificare, mărire, potențare. (intarire unei mărimi fizice.)

9. (juridic) autentificare, legalizare. (intarire unui act.)

10. (juridic) confirmare, consacrare, consfințire, ratificare, sancționare, sancțiune, validare, (învechit) sacrare. (intarire a unei legi.)

11. (juridic) confirmare, recunoaștere, validare. (intarire unui deputat.)

12. adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, probare, probă, (livresc) coroborare. (intarire celor spuse.)

13. consolidare, stabilizare. (intarire situației lor.)

14. consolidare, (învechit) statornicire. (intarire faimei lui.)

15. consolidare, strîngere, (figurat) cimentare. (intarire relațiilor economice dintre...) 16. accentuare, evidențiere, marcare, relevare, reliefare, subliniere, (livresc) potențare. (intarire unor caracteristici ale lucrării.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎNTĂRIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRIRE:
ÎNTĂRÍRE, întăriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei.

1. Faptul de a deveni mai rigid, mai vîrtos. Întărirea varului.

2. Creștere a tăriei, a puterii, a forței (cuiva sau a ceva); consolidare. Întărirea statului de democrație populară este indisolubil legată de întărirea controlului de partid asupra activității tuturor organelor și instituțiilor de stat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2738. Burebista se folosea de religie pentru întărirea puterii sale. istorie R.P.R. 35. Mult mai de lipsă ar fi fost companiilor care atacase fortul despre apus o întărire de verb reflexiv:eo trei-patru sute de milițieni. ODOBESCU, S. III 596.

3. Adeverire, confirmare; accentuare, subliniere a celor spuse. Pentru întărirea vorbelor lui, aduse și martori.
       • Pronume de întărire = pronume care însoțește un substantiv sau un alt pronume, cu scopul de a exprima insistența.
♦ (Învechit) Act legalizat. După moartea mea tu singur, ca un copil ce îmi ești, O să las cu întărire s-o iei, să o moștenești. PANN, P. vezi II 58.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNTĂRIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRIRE:
ÎNTĂRÍRE, întăriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei.
       • Pronume de întărire = pronume care însoțește un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat.
♦ (învechit) Act legalizat.

– vezi întări.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNTĂRIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRIRE:
ÎNTĂRÍRE, întăriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei.
       • Pronume de întărire = pronume care însoțește un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat.
♦ (învechit) Act legalizat.

– vezi întări.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

întărire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru întărire:
întărire forme acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei:

1. fortificațiune;

2. confirmațiune;

3. figurat edificare (sufletească).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

întărire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru întărire:
întăríre forme Acțiunea de a saŭ de a te întări. figurat Confirmare. Încurajare.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

întărire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întărire:
întăríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat întărírii; plural întăríri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

întărire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întărire:
întăríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat întărírii; plural întăríri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Întărire
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Întărire:
Întărire ≠ slăbire
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'INTARIRE'
ÎNȚĂRCÁTÎNȚĂRCĂTOÁREÎNȚĂRCUÍÎNTĂRÍÎNTĂRÍREÎNTĂRÍTîntărităÎNTĂRÎTÁREÎNTĂRÎTÁT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Întărire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întărire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Întărire lavei răcite.
Întărire unui metalurgie 3.
Întărire fundației unui imobil.
Întărire unei cetăți.
Întărire lui în luptă.
Întărire lui după boală.
Întărire vitezei vîntului.
Întărire unei mărimi fizice.
Întărire unui act.
Întărire a unei legi.
Întărire unui deputat.
Întărire celor spuse.
Întărire situației lor.
Întărire faimei lui.
Întărire relațiilor economice dintre.
Întărire unor caracteristici ale lucrării.
Întărire lui în luptă.
Întărire unui deputat.
Întărire celor spuse.
Întărire situației lor.
Întărire faimei lui.
Întărire relațiilor economice dintre.

GRAMATICA cuvântului Întărire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întărire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Întărire poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Întărire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul întărire are forma: întăríri
    VEZI PLURALUL pentru Întărire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE întărire?
Vezi cuvântul întărire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întărire?
[ în-tă-ri-re ]
Se pare că cuvântul întărire are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Întărire
Inţelegi mai uşor cuvântul întărire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Pronume de întărire = pronume care însoțește un substantiv sau un alt pronume, cu scopul de a exprima insistența
Pronume de întărire = pronume care însoțește un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat
Pronume de întărire = pronume care însoțește un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat

© 2021 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Întărire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Adonic, adonice, adjectiv în sintagma vers adonic?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
gaz incolor, toxic, cu miros de ouă stricate; acid sulfuric
serbări la vechii greci care se organizau din doi în doi ani, în istmul corintic, cu întreceri de lupte, alergări, aruncarea discului și a suliței etc
vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină
titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite; persoană care poartă acest titlu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?