 | as |
|
| înţepa [ în-ţe-pa ] VEZI SINONIME PENTRU înţepa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intepa în mai multe dicționareDefinițiile pentru intepa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înțepa (forma la infinitiv) A înțepa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPA: ÎNȚEPÁ, înțép, verb I. tranzitiv 1. A împunge ușor, a străpunge cu un vîrf ascuțit; a înghimpa. Un țînțar îl înțepă așa de tare, încît îl deșteptă. ISPIRESCU, L. 245. Poteca n-o mai vedea, Mărăcini o înțepa. ANT. literar popular I 368. Mă-nțeapă barba ta. ȘEZ. I 237. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu», arătînd instrumentul ) L-a înțepat cu un acuzativ • figurat Zăriră umbrele negre ale pasărilor cum treceau ca săgeata, înțepînd asfințitul cu unghiul lor ascuțit. DUMITRIU, B. forme 134. Un pescăruș văzduhul îl înțeapă. DRAGOMIR, P. 52. Ismailitenii au început a înțepa cu trupele lor de pradă hotarul Moldovei. SADOVEANU, forme J. 739. • reflexiv O, dar cum plîngeai aseară, Cînd te-ai înțepat la deget! TOPÎRCEANU, B. 57. Și prin mărăcini mă-nțep. ȘEZ. I 287. ♦ intranzitiv (Despre băuturi) A da o senzație de înțepătură, a avea un gust acidulat; a fi acrișor. Acest vin înțeapă. 2. figurat (Cu privire la persoane) A critica ironic, răutăcios; a adresa aluzii sarcastice. Frusina... îl înțepa, cînd și cînd, cu cîte o vorbă. GALACTION, O. I 137. • absolut În predicile sale de pe amvoanele bisericilor, înțepa ca vespea. CREANGĂ, A. 136. 3. (Învechit) A trage, a vîrî în țeapă. Înțepa pe un boier alăturea c-un mojic de rînd, tîlhar la drumul mare. SADOVEANU, O. VII 118. Spînzurați-l! înțepați-l! tăieți-l... Strigară haiducii. NEGRUZZI, S. I 120. Ștefan-vodă se gîndea Că tot e a-l înțepa Ori de gît a-l spînzura, Și poruncă poruncea Ca să scoată pe Corbea. TEODORESCU, P. P. 530. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPA: ÎNȚEPÁ, înțép, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) împunge ușor cu un ac, cu un ghimpe, cu o țeapă, cu orice obiect cu vârf ascuțit. ♦ intranzitiv și tranzitiv A produce o senzație dureroasă ca de înțepătură. ♦ intranzitiv (Despre băuturi) A pișca la limbă. 2. tranzitiv figurat A face aluzii răutăcioase la adresa cuiva; a ironiza. 3. tranzitiv (învechit) A trage în țeapă. – În + țeapă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPA: ÎNȚEPÁ, înțép, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) împunge ușor cu un ac, cu un ghimpe, cu o țeapă, cu orice obiect cu vârf ascuțit. ♦ intranzitiv și tranzitiv A produce o senzație dureroasă ca de înțepătură. ♦ intranzitiv (Despre băuturi) A pișca la limbă. 2. tranzitiv figurat A face aluzii răutăcioase la adresa cuiva; a ironiza. 3. tranzitiv (învechit) A trage în țeapă. – În + țeapă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPA: ÎNȚEPA verb 1. a (se) împunge, (popular) a (se) înghimpa, (învechit și regional) a (se) punge. (S-a intepa în spini.) 2.* (figurat) a atinge, a împunge, a pișca, a șfichiui. (Îl intepa cu vorba.) 3. a ciupi, a mînca, a pișca. (Îl intepa puricii, țînțarii.) 4. a ciupi, a pișca. (O băutură care îl intepa la limbă.) 5. (figurat) a săgeta, a șfichiui. (Îl intepa crivățul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru înțepa: înțepa, înțep vezi t. 1. a fura. 2. (despre bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. 3. a dezvirgina. 4. a face aluzii răutăcioase la adresa cuiva; a ironiza (pe cineva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înțepa: înțepá verb, industrieprez. persoana întâi singular: eu înțép, persoana a treia singular: el / ea și plural înțeápă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înțépe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înțepa: înțepá (a intepa) verb, indicativ prezent 3 înțeápă; conjunctiv prezent 3 să înțépe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPA: ÎNȚEPÁ verb vezi ironiza, persifla, zeflemisi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înțepa: înțepa verb vezi IRONIZA. PERSIFLA. ZEFLEMISI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTEPA' INTENȚIÚNEînteoișáînteoișáreînțépÎNȚEPÁÎNȚEPÁREÎNȚEPÁTÎNȚEPĂTÓRÎNȚEPĂTÚRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înțepa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înțepa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a înțepa în spini. Îl înțepa cu vorba. Îl înțepa puricii, țînțarii. O băutură care îl înțepa la limbă. Îl înțepa crivățul. S-a înțepa în mărăcini. Îl înțepa puricii, țânțarii. Îl înțepa crivățul. înțepá a înțepa verb, indicativ prezent 3 înțeápă; conjunctiv prezent 3 să înțépe. |
GRAMATICA cuvântului înțepa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înțepa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înțepa poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înţepa? Vezi cuvântul înţepa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înţepa?[ în-ţe-pa ] Se pare că cuvântul înţepa are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înțepa |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Atmosferă grea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înțepa se conjugă: ei ele înțeápă
