 | as |
|
| Interpus [ in-ter-pus ] VEZI SINONIME PENTRU interpus PE ESINONIME.COM definiția cuvântului interpus în mai multe dicționareDefinițiile pentru interpus din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTERPUS: INTERPÚS, -Ă, interpuși, -se, substantiv masculin și forme (Rar) Persoană care intervine, ca mijlocitor, între alte două persoane (spre a le face să ajungă la o înțelegere, spre a le ușura o tranzacție etc.); mijlocitor. – vezi interpune. Forme diferite ale cuvantului interpus: interpus-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTERPUS: INTERPÚS, -Ă, interpuși, -se, substantiv masculin și forme Persoană care intervine, ca mijlocitor, între alte două persoane (spre a le face să ajungă la o înțelegere, spre a le ușura o tranzacție etc.); mijlocitor. – vezi interpune. Forme diferite ale cuvantului interpus: interpus-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTERPUS: INTERPÚS, -Ă, interpuși, -se, substantiv masculin și forme (Rar) Persoană care intervine, care mijlocește între două persoane; mijlocitor, intermediar. De ce verb reflexiv:ei să ai de-a face numai cu interpușii? CAMIL PETRESCU, T. II 480. Forme diferite ale cuvantului interpus: interpus-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTERPUS, -Ă: INTERPÚS, -Ă substantiv masculin și forme (Rar) Mijlocitor. ♦ Persoană care apare într-un act juridic în locul adevăratului interesat. [< interpune]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTERPUS: INTERPÚS, -Ă substantiv masculin forme mijlocitor. • persoană care apare într-un act juridic în locul adevăratului interesat. (< interpune) Forme diferite ale cuvantului interpus: interpus-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru interpus: interpus substantiv verbal INTERMEDIAR. MEDIATOR. MIJLOCITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru interpus: interpús substantiv masculin, plural interpúși Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru interpus: interpús substantiv masculin, plural interpúși Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTERPUS' INTERPÚNEinterpúnereinterpúnteinterpupilárINTERPÚSinterpúsăinterraionálinterrasiálinterregionál |
GRAMATICA cuvântului interpus? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului interpus. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul interpus poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE interpus? Vezi cuvântul interpus desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul interpus?[ in-ter-pus ] Se pare că cuvântul interpus are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL interpus |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i deschide cuiva capul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul interpus are forma: interpúși
