 | as |
|
| Inventar [ in-ven-tar ] VEZI SINONIME PENTRU inventar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inventar în mai multe dicționareDefinițiile pentru inventar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTÁR, inventare, substantiv neutru Listă, catalog, registru cuprinzînd însemnarea tuturor obiectelor care alcătuiesc averea unei gospodării, instituții, întreprinderi etc.; prin extensie totalitatea acestor obiecte. Inventarul va cuprinde enumerarea, descrierea și prețuirea provizorie a bunurilor, la nevoie putîndu-se cere pentru prețuire părerea unui expert. B. O. 1953, 4. Să constate dacă nimeni... n-a înstrăinat ceva din inventar. C. PETRESCU, C. vezi 50. • Inventar viu = totalitatea vitelor și a păsărilor dintr-o gospodărie. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținînd unei gospodării sau întreprinderi. Inventar agricol vezi agricol. Beneficiu de inventar vezi beneficiu. • Expresia: A face inventarul (unui magazin) = a înscrie și evalua toate mărfurile dintr-un magazin. ♦ figurat Listă exactă, analiză amănunțită. Dacă vom face astăzi inventarul substanțial și explicit al pericolelor de traducțiune, credem că astfel ne vom fi îndeplinit cu totul datoria noastră pentru viitor. ODOBESCU, S. II 362. – Variantă: (învechit) inventáriu, inventarii (NEGRUZZI, S. I 10), substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTÁR, inventare, substantiv neutru Listă, catalog, registru, document în care sunt enumerate (și descrise cantitativ și valoric) toate bunurile care se află, la un moment dat, într-o gospodărie, într-o instituție, într-un magazin etc.; prin extensie totalitatea acestor bunuri. • Inventar viu = totalitatea vitelor și păsărilor dintr-o gospodărie. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi. locuțiune verbala A face inventarul = a inventaria. ♦ prin generalizare Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte, a unor întâmplări etc.). – Din limba franceza inventaire, latina inventarium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTÁR, inventare, substantiv neutru Listă, catalog, registru, document în care sunt enumerate (și descrise cantitativ și valoric) toate bunurile care se află într-o gospodărie, într-o instituție, într-un magazin etc.; prin extensie totalitatea acestor bunuri. • Inventar viu = totalitatea vitelor și păsărilor dintr-o gospodărie. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi. • locuțiune verbala A face inventarul = a inventaria. ♦ prin generalizare Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte, a unor întâmplări etc.). – Din limba franceza inventaire, latina inventarium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTÁR substantiv neutru 1. listă, registru etc. cuprinzând lucrurile care constituie averea unei gospodării, instituții etc.; (prin extensie) totalitatea acestor bunuri. 2. (figurat) listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte etc.). 3. totalitatea unităților care constituie o parte de vorbire, o clasă ori o specie lexicală sau gramaticală. (< limba franceza inventaire, latina inventarium) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTÁR inventare n. Document în care sunt trecute și evaluate, sub aspect cantitativ și valoric, toate mijloacele de care dispune la un anumit moment o persoană fizică sau juridică. • inventar gospodăresc totalitate a valorilor materiale aflate în gospodăria unei întreprinderi, a unei instituții sau a unei organizații. /<fr. inventaire, latina inventarium Forme diferite ale cuvantului inventar: inventare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTÁR substantiv neutru Listă, registru etc. cuprinzând toate lucrurile care constituie averea unei gospodării, a unei instituții etc.; (prin extensie) totalitatea acestor bunuri. • A face inventarul = a inventaria. ♦ (figurat) Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte etc.). [< limba franceza inventaire, conform latina inventarium]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INVENTAR: INVENTAR s. 1. listă, (învechit) catagrafie, sumar. (Un inventar de bunuri.) 2. (familial) zestre. (inventar al unei întreprinderi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru inventar: inventar, inventare substantiv neutru (argoul lumii interlope) 1. furt. 2. arestare. 3. anchetă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru inventar: inventár substantiv neutru, plural inventáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inventar: inventár substantiv neutru, plural inventáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVENTAR' ÎNVENINÁTînveninătúrăînveninézINVENTÁINVENTÁRINVENTÁREINVENTARIÁinventariéreinventariéz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL inventar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului inventar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INVENTÁR inventare n. • inventar gospodăresc totalitate a valorilor materiale aflate în gospodăria unei întreprinderi, a unei instituții sau a unei organizații. Un inventar de bunuri. Inventar al unei întreprinderi. Un inventar de bunuri. Inventar al unei întreprinderi. |
GRAMATICA cuvântului inventar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului inventar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul inventar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE inventar? Vezi cuvântul inventar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul inventar?[ in-ven-tar ] Se pare că cuvântul inventar are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL inventar Inţelegi mai uşor cuvântul inventar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Inventar viu = totalitatea vitelor și a păsărilor dintr-o gospodărie Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținînd unei gospodării sau întreprinderi A face inventarul unui magazin = a înscrie și evalua toate mărfurile dintr-un magazin Inventar viu = totalitatea vitelor și păsărilor dintr-o gospodărie Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi Locuțiune verbala A face inventarul = a inventaria Inventar viu = totalitatea vitelor și păsărilor dintr-o gospodărie Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi locuțiune verbala A face inventarul = a inventaria A face inventarul = a inventaria |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL inventar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a da de-a azvârlita?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul inventar are forma: inventáre
