eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție inventie


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Invenţie [ in-ven-ţi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU invenţie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului inventie în mai multe dicționare

Definițiile pentru inventie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVÉNȚIE, invenții, substantiv feminin

1. Realizare a unui nou sistem tehnic (aparat, mașină etc.), a unui nou procedeu de obținere a unui material etc.; (concretizat) aparat, mașină inventată. Marele învățat rus A. S. Popov a dăruit omenirii una din invențiile cele mai de seamă ale zilelor noastre, radioul. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 343, 2/1.

2. Plăsmuire, neadevăr, minciună.

3. Găsirea temelor și formelor expresive celor mai potrivite într-o creație artistică. Imaginația creatoare, invenția artistică e la fel de valabilă în muzică ca și în celelalte arte. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 388, 3/2. [Victor Hugo] e îmbelșugat ca nimeni altul în invenția verbală. SADOVEANU, E. 225.

– Variantă: (învechit) invențiúne (pronunțat -ți-u-) (ODOBESCU, S. II 107) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INVENȚIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVÉNȚIE, invenții, substantiv feminin

1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci; (concret) obiect, sistem tehnic etc. inventat.

2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; prin extensie minciună.

3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într-o creație artistică.

4. (muzică; în forma invențiune) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. [Variante: invențiúne substantiv feminin]

– Din limba franceza invention, latina inventio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INVENȚIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVÉNȚIE, invenții, substantiv feminin

1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci.

2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; prin extensie minciună.

3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într-o creație artistică.

4. (muzică; în forma invențiune) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. [Variante: invențiúne substantiv feminin]

– Din limba franceza invention, latina inventio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INVENȚIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVENȚIE s.

1. fantezie, imaginație, închipuire. (Are o inventie bogată.)

2. fantezie, ficțiune, imaginație, închipuire, născocire, plăsmuire, scorneală, scornire. (Produs al inventie.)

3. creație, născocire, plăsmuire, scornitură, (popular) iscodeală, iscodenie, iscoditură. (O inventie a imaginației sale.)

4. minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură, (popular) iscoditură, (învechit) basnă, băsnire, (familial) balivernă, brașoavă, (familial figurat) basm, gogoașă, tromboane (la plural). (Tot ce-a spus e o simplă inventie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

INVENȚIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVÉNȚIE substantiv feminin

1. rezolvare creatoare a unei probleme tehnice sau de producție, care prezintă noutate sau progres în raport cu nivelul cunoscut al tehnicii pe plan mondial.
       • lucrul inventat.

2. afirmarea unor lucruri închipuite, neadevărate; (prin extensie) născocire, plăsmuire; minciună.

3. găsirea argumentelor într-un discurs sau a temelor și formelor celor mai expresive și mai potrivite într-o creație artistică. (< limba franceza invention, latina inventio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

INVENȚIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVÉNȚIE substantiv feminin

1. Crearea, înfăptuirea unui nou sistem tehnic, a unui procedeu tehnologic etc.; lucru inventat.

2. Afirmarea unor lucruri închipuite, neadevărate; (prin extensie) născocire, plăsmuire; minciună.

3. Găsirea argumentelor într-un discurs sau a temelor și a formelor celor mai expresive și mai potrivite într-o creație artistică. [Gen. -iei, variantă invențiune substantiv feminin / conform latina inventio, limba franceza invention].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INVENȚIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INVENȚIE:
INVÉNȚIE inventiei forme

1) Descoperire realizată pentru prima dată, constituind un progres într-un anumit domeniu (știință, cultură, economie etc.).

2) Lucru inventat; noutate științifică sau tehnică.

3) figurat Afirmare a unor lucruri neadevărate, imaginate. [G.-D. invenției; silabe -ți-e] /<fr. invention, latina inventio, inventieonis
Forme diferite ale cuvantului inventie: inventiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

invenție
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru invenție:
invenți(un)e forme

1. facultatea de a inventa;

2. lucru inventat;

3. figurat plăsmuire;

4. partea retoricei ce se ocupă cu cercetarea și alegerea probelor discursului.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

invenție
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru invenție:
invénție (descoperire, minciună) (-ți-e) substantiv feminin, articulat invénția (-ți-a), genitiv dativ articulat invénției; plural invénții, articulat invénțiile (-ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

invenție
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru invenție:
invénție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat invénția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat invénției; plural invénții, articulat invénțiile (silabe -ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'INVENTIE'
inventatoáreINVENTATÓRinventézinvénticăINVÉNȚIEinvenționálinvențiúneINVENTÍVINVENTIVITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL invenție
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului invenție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Are o invenție bogată.
Produs al invenție.
O invenție a imaginației sale.
Tot ce-a spus e o simplă invenție.
INVÉNȚIE invenției forme 1 Descoperire realizată pentru prima dată, constituind un progres într-un anumit domeniu știință, cultură, economie etc.
Invention, latina inventio, invențieonis.
O invenție a imaginației sale.

GRAMATICA cuvântului invenție?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului invenție.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul invenție poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul invenție sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul invenție are forma: invénții
VEZI PLURALUL pentru invenție la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE invenţie?
Vezi cuvântul invenţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul invenţie?
[ in-ven-ţi-e ]
Se pare că cuvântul invenţie are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL invenție

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Adonic, adonice, adjectiv în sintagma vers adonic?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
numele unei constelații circulare din emisfera boreală; hora
sare amară, sare de seidlitz; sulfat de sodiu
vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină
plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase, cufundate în apă, și cu flori verzui potamogeton lucens
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app