 | as |
|
| Izolator [ i-zo-la-tor ] VEZI SINONIME PENTRU izolator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului izolator în mai multe dicționareDefinițiile pentru izolator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR, -OÁRE, izolatori, -oare, adjectiv Care izolează. Stratul de aer izolator dintre cele două geamuri ale ferestrei. ♦ (Substantivat, n.) Corp rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă confecționată dintr-un material rău conducător de electricitate, servind la izolarea unui conductor față de pămînt sau față de diverse instalații. Forme diferite ale cuvantului izolator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR, -OÁRE, izolatori, -oare, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care izolează. 2. substantiv neutru Corp, material rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă fabricată dintr-un astfel de material, care servește la izolare. – Din limba franceza isolateur. Forme diferite ale cuvantului izolator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR, -OÁRE, izolatori, -oare, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care izolează. 2. substantiv neutru Corp, material rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă fabricată dintr-un astfel de material, care servește la izolare. – Din limba franceza isolateur. Forme diferite ale cuvantului izolator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru izolator: *izolatór, -oáre adjectiv Care izolează: sticla e un corp izolator al electricitățiĭ. substantiv neutru, plural e. Aparat (de ordinar de porțelan smălțuit) care servește la izolarea electricitățiĭ, cum e, de ex., la sîrmele telegrafice. Forme diferite ale cuvantului izolator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR, -OÁRE adjectiv Care izolează, dielectric. // substantiv neutru Corp rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă făcută dintr-un material izolant. [plural -oare, (substantiv masculin) -ori. / conform limba franceza isolateur, germana Isolator]. Forme diferite ale cuvantului izolator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR2 izolatoroáre n. 1) Piesă produsă dintr-un material rău conducător de electricitate sau căldură și folosită la izolarea unui conductor. 2) Salon pentru izolarea bolnavilor contagioși. /<fr. isolateur Forme diferite ale cuvantului izolator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR2, -OÁRE substantiv masculin forme muncitor specializat în izolarea țevilor cu vată de sticlă sau în turnarea smoalei pe acoperișurile blocurilor și acoperirea ei cu carton pânzat. (< izola + -tor) Forme diferite ale cuvantului izolator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR1, -OÁRE adjectiv, substantiv neutru (corp, material) rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă dintr-un astfel de material. (< limba franceza isolateur) Forme diferite ale cuvantului izolator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru IZOLATOR: IZOLATOR bulău, bulgăr, camera de gândire, la munte, mititica, stațiune de la munte. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IZOLATOR: IZOLATOR adjectiv 1. despărțitor, separator. (Un zid izolator.) 2. izolant. (Un material izolator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru izolator: izolator n. fizică aparat de izolat corpurile ce verb reflexiv:em a încărca cu electricitate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IZOLATÓR: IZOLATÓR1 izolatoroáre ( izolatoróri, izolatoroáre) Care izolează. /<fr. isolateur Forme diferite ale cuvantului izolator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru izolator: izolator, izolatori substantiv masculin (argoul lumii interlope) gardian, subofițer de poliție. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izolator: izolatór adjectiv masculin, plural izolatóri; forme singular și plural izolatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izolator: izolatór1 adjectiv masculin, plural izolatóri; forme singular și plural izolatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izolator: izolatór2 (persoană) substantiv masculin, plural izolatóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izolator: izolatór3 (piesă) substantiv neutru, plural izolatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izolator: izolatór substantiv neutru, plural izolatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izolator: izolatór substantiv masculin, plural izolatóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IZOLATOR' izolaționísmizolaționístIZOLAȚIÚNEizolatoáreIZOLATÓRizoléxăizolézizolínieIZOLIRBÁND |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL izolator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului izolator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IZOLATÓR2 izolatoroáre n. Un zid izolator. Un material izolator. IZOLATÓR1 izolatoroáre izolatoróri, izolatoroáre Care izolează. |
GRAMATICA cuvântului izolator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului izolator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul izolator poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE izolator? Vezi cuvântul izolator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul izolator?[ i-zo-la-tor ] Se pare că cuvântul izolator are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL izolator |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se juca cu sănătatea sau cu viața?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul izolator are forma: izolatóri
