eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție jura


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Jura [ ju-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU jura PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului jura în mai multe dicționare

Definițiile pentru jura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a jura
Verbul: a jura (forma la infinitiv)
A jura conjugat la timpul prezent:
  • eu jur
  • tu juri
  • el ea jură
  • noi jurăm
  • voi jurați
  • ei ele jură
VEZI VERBUL a jura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru JURA:
JURA [ʒürá]

1. Lanț muntos, de înălțime mijlocie, în Europa de V, extins pe direcția SV-NE, pe o lungime de peste 600 km și c. 80 km lățime, pe teritoriile Franței, Elveției și Germaniei și cuprinde: Jura propriu-zisă (Franța, și Elveția), situată între văile Isère și Aare, constituită din calcare jurasice. Lungime: c. 230 km. Culmi paralele cu direcția SV-NE, cu alt. mai mari spre SE. Alt. max.: 1,718 m (Crêt de la Neige). Carst dezvoltat. De aici izv. râurile Ain și Doubs. Rezervații; Jura Suabă (Schwäbische Alb), situată între cursul superior al Dunării (la SSE) și cel al Neckarului (la NNV). Alt. max.: 1.015 m (vf. Lemberg). Lungime: c. 200 km. Relief de podișuri calcaroase și dolomitice, mai înalte spre valea Neckarului; Jura Franconiană (Fränkische Alb), situată între văile Dunării (la S) și Mainului (la N), ca o continuare spre NE și N a M-ților Jura Suabă, de care este despărțită prin valea râului Wörnitz. Alt. max.: 652 m (vf. Poppberg). Lungime: c. 200 km.

2. Canton în NV Elveției, drenat de cursul superior al Rinului, la poalele masivului muntos omonim; 836,5 mii km2; 69,2 mii locuțiune (1996). Centrul ad-tiv: Delémont. Expl. lemnului. Creșterea bovinelor.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic



JURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JURA:
JURÁ, jur, verb

I.

1. tranzitiv și reflexiv A afirma, a declara ceva sub jurământ, a depune un jurământ.
♦ tranzitiv A întări, a confirma la judecată, prin jurământ, o depoziție sau o mărturie.
♦ reflexiv A promite prin jurământ.

2. reflexiv (popular) A se afurisi, a se blestema (pentru a întări cele afirmate).

3. tranzitiv (popular) A ruga pe cineva cu stăruință; a implora, a conjura.

– latina jurare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

JURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JURA:
JURÁ, jur, verb

I.

1. tranzitiv și reflexiv A afirma, a declara ceva sub jurământ, a depune un jurământ.
♦ tranzitiv A întări, a confirma la judecată, prin jurământ, o depoziție sau o mărturie.
♦ reflexiv A promite prin jurământ.

2. reflexiv (popular) A se afurisi, a se blestema (pentru a întări cele afirmate).

3. tranzitiv (popular) A ruga pe cineva cu stăruință; a implora, a conjura.

– latina jurare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Jura
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Jura:
Jura m.

1. lanț de munți, lung de 750 km., între Franța și Elveția;

2. numele unui departament francez: 261.000 locuțiune (Jurasic).

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



JURA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JURA:
JURA verb (învechit) a se făgădui, a se jurui, a sufleți. (Se jura că e cum spune.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

jura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jura:
jurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu júr, persoana a treia singular: el / ea și plural júră
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

JURA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JURA:
JURÁ verb vezi afurisi, blestema, conjura, implora.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

jura
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru jura:
jura verb vezi AFURISI. BLESTEMA. CONJURA. IMPLORA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

jură!
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru jură!:
júră! interjecție (regional) vino! haide!.
Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

jura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jura:
jurá (a jura) verb, indicativ prezent 3 júră
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Jura
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Jura:
Jura vezi Gheorghie VII A

1.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'JURA'
JUR-FIXjur-împrejúrjur-împrejúru-jur-împrejúrulJURÁJURĂMẤNTjurămî́ntjurămấntJURÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Jura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului jura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Se jura că e cum spune.
Se jura că e cum spune.
Jurá a jura verb, indicativ prezent 3 júră.



GRAMATICA cuvântului Jura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului jura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Jura poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul jura se conjugă: ei ele júră

CUM DESPART ÎN SILABE jura?
Vezi cuvântul jura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul jura?
[ ju-ra ]
Se pare că cuvântul jura are două silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Jura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Mașină infernală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi darnic, generos
hamadryades
bombă cu mecanism de ceasornic, folosită de teroriști pentru a săvârși atentate
în curmeziș
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app