eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție juxtapunere


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Juxtapunere [ jux-ta-pu-ne-re ]
VEZI SINONIME PENTRU juxtapunere PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului juxtapunere în mai multe dicționare

Definițiile pentru juxtapunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE (PARATÁXĂ) substantiv feminin (< juxtapúne, după limba franceza juxtaposer): alăturare a două cuvinte într-o structură compusă, a unei părți de propoziție de elementul regent, a două părți de propoziție în cadrul propoziției, a unei părți de propoziție și a unei propoziții, a două propoziții și a două fraze. Termen folosit în sintagmele compunere prin juxtapunere, coordonare prin juxtapunere și subordonare prin juxtapunere (vezi). J. este nemarcată sau marcată cu virgulă, punct și virgulă sau două puncte.
Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

JUXTAPUNERE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE, juxtapuneri, substantiv feminin Acțiunea de a juxtapune și rezultatul ei; alăturare, juxtapoziție.
♦ (gramatică) Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele alcătuitoare ale unei propoziții sau fraze, care constă în simpla lor alăturare, fără ajutorul verb reflexiv:eunui cuvânt de legătură; parataxă.

– vezi juxtapune.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

JUXTAPUNERE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE, juxtapuneri, substantiv feminin Acțiunea de a juxtapune și rezultatul ei; alăturare, juxtapoziție.
♦ (gramatică) Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele alcătuitoare ale unei propoziții sau fraze, care constă în simpla lor alăturare, fără ajutorul verb reflexiv:eunui cuvânt de legătură; parataxă.

– vezi juxtapune.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

JUXTAPUNERE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE, juxtapuneri, substantiv feminin Acțiunea de a juxtapune și rezultatul ei; alăturare.
♦ (gramatică) Alăturare, fără ajutorul verb reflexiv:eunei conjuncții, a două propoziții care se află, în ceea ce privește sensul, într-un raport de coordonare sau de subordonare.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

JUXTAPUNERE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE juxtapunerei forme lingvistică Procedeu de legătură între propoziții independente sintactic (dar corelate semantic), constând în simpla lor alăturare, fără conjuncție; parataxă. [G.-D. juxtapunerii] /v. a juxtapune
Forme diferite ale cuvantului juxtapunere: juxtapunerei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

JUXTAPUNERE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE substantiv feminin acțiunea de a juxtapune; juxtapoziție.
       • alăturare a două cuvinte, propoziții sau fraze fără a le lega printr-o conjuncție; parataxă. (< juxtapune)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

JUXTAPUNERE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE substantiv feminin Acțiunea de a juxtapune; alăturare; juxtapoziție.
♦ Alăturare a două propoziții fără a le lega printr-o conjuncție; parataxă. [< juxtapune].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

juxtapunere
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru juxtapunere:
juxtapunere, alăturarea a două sunete (sau acorduri*) într-o gamă sau o formațiune sintactică (1) oarecare. J. poate avea loc prin conjuncție* sau prin disjuncție.
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali

juxtapunere
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru juxtapunere:
juxtapunere forme alăturare: cristalele se formează prin juxtapunerea moleculelor analoge.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

juxtapunere
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru juxtapunere:
juxtapúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat juxtapúnerii; plural juxtapúneri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

juxtapunere
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru juxtapunere:
juxtapúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat juxtapúnerii; plural juxtapúneri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

JUXTAPUNERE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPUNERE substantiv (gramatică) parataxă.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

JUXTAPUNERE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JUXTAPUNERE:
JUXTAPÚNERE substantiv verbal alăturare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'JUXTAPUNERE'
JUXTALINIÁRĂJUXTAPOZÍȚIEJUXTAPOZIȚIÚNEJUXTAPÚNEJUXTAPÚNEREJUXTAPÚSjvarțJYLLANDK

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL JUXTAPUNERE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului juxtapunere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
JUXTAPÚNERE juxtapunerei forme lingvistică Procedeu de legătură între propoziții independente sintactic dar corelate semantic, constând în simpla lor alăturare, fără conjuncție; parataxă.

GRAMATICA cuvântului JUXTAPUNERE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului juxtapunere.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul JUXTAPUNERE poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul JUXTAPUNERE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul juxtapunere are forma: juxtapúneri
VEZI PLURALUL pentru JUXTAPUNERE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE juxtapunere?
Vezi cuvântul juxtapunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul juxtapunere?
[ jux-ta-pu-ne-re ]
Se pare că cuvântul juxtapunere are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL JUXTAPUNERE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ logică; în sintagmele termen major?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
forță care unește între ele particulele constitutive ale unui sistem material
drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor
predicatul concluziei unui silogism
ansamblu de fenomene electromagnetice din atmosferă care precedă stricarea vremii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app