 | as |
|
| Laur [ la-ur ] VEZI SINONIME PENTRU laur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului laur în mai multe dicționareDefinițiile pentru laur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LAUR: LÁUR, lauri, substantiv masculin 1. Dafin. Din insule bogate cu mari grădini de laur, Lebede argintoase aripele-ntinzînd Veneau sfîșiind apa la luntrea lui de aur Și se-nhămau la dînsa și o trăgeau cîntînd. EMINESCU, O. IV 169. Fata coboară voioasă din laur, Aleargă prin flori. BPLINTINEANU, O. 83. Trebuie să ne mulțămim numai cu ghirlandele de flori roși ce culegem de pe crengile laurilor. ALECSANDRI, O. P. 346. ♦ (La plural ) Frunzele dafinului (cu care odinioară se încununau eroii, poeții sau oratorii); figurat glorie, victorie, biruință. Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier. EMINESCU, O. I 247. Avuși tu zile mîndre cînd fruntea ta curată De laurii măririi lucit-a-ncununată. BOLINTINEANU, O. 119. Iar tu, nour de rodire, Fă să crească-n sînul său, Cu verzi lauri de mărire. Floarea sufletului meu! ALECSANDRI, P. A. 87. • Expresia: A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru. Poezia mea... culege toți laurii roșii în lupte. TULBURE, vezi R. 7. A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea sau lupta mai departe. 2. Plantă veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă cu semințe negre (Datura stramonium); ciumăfaie. Printre ciulini și tufe de laur, se iscau cînd și cînd vîrtejuri scurte de praf negru, lipicios. GALAN, B. I 300. • Expresia: (În fraze interogative sau exclamative) Am (sau doar n-am) mîncat laur(i) (ca să fac sau să fi făcut una ca asta), spune cel care respinge cu hotărîre sau indignare o acuzație, o rugăminte, o sarcină. Da ce? am mîncat laur, ca să mă ostenesc eu cu tine? ISPIRESCU, L. 349. – plural și: (substantiv neutru, învechit) laure (ODOBESCU, S. I 306). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LAUR: LÁUR, lauri, substantiv masculin 1. Dafin. ♦ (La plural ) Frunzele dafinului (cu care se încununau odinioară eroii, poeții, oratorii); figurat glorie, victorie. • Expresia: A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru. A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe. 2. Arbust cu frunze persistente și lucioase, cu flori mici și cu fructe roșii (Ilex aquifolium). 3. Plantă veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă; ciumăfaie (Datura stramonium). • Expresia: (familial; în fraze interogative sau exclamative) Am mâncat laur(i) sau doar n-am mâncat laur(i) = doar nu-s nebun. – latina laurus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LAUR: LÁUR, lauri, substantiv masculin 1. Dafin. ♦ (La plural ) Frunzele dafinului (cu care se încununau odinioară eroii, poeții, oratorii); figurat glorie, victorie. • Expresia: A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru. A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe. 2. Arbust cu frunze persistente și lucioase, cu flori mici și cu fructe roșii (Ilex aquifolium). 3. Plantă veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă; ciumăfaie (Datura stramonium). • Expresia: (familial; în fraze interogative sau exclamative) Am mâncat laur(i) sau doar n-am mâncat laur(i) = doar nu-s nebun. – latina laurus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LAUR: LÁUR lauri m. 1) Arbust meridional cu frunze persistente, lucioase și aromatice, folosite drept condiment; dafin. Frunze de laur. • Cunună de lauri cunună din frunzele acestui arbust oferită în trecut oamenilor iluștri în semn de înaltă prețuire. A culege laurii a deveni celebru. A se culca pe lauri a fi satisfăcut de succesele obținute cândva. 2) Plantă erbacee veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă, folosită în medicină. • A mâncat laur (sau lauri) sau doar n-am mâncat lauri! doar nu și-a (sau mi-am) ieșit din minți; vezi bine, n-a (sau n-am) înnebunit. /<lat. laurus Forme diferite ale cuvantului laur: lauri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru laur: láur m. (latina laurus, italiana alloro, vfr. lor, [nfr. laurier], pv. laur [spaniolă pg. laurel], pg. lauro). Datură (numită și laur porcesc). A fi mîncat laur, a fi înebunit. Neol. Dafin, un arbore perpetuŭ verde, simbol al gloriiĭ. figurat plural Glorie: a te acoperi de laurĭ, a repurta laurĭ. A te culca pe lauriĭ dobîndițĭ, a nu maĭ lucra după ce aĭ obținut succes. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LAUR: LAUR substantiv (botanică) 1. (Datura stramonium) ciumăfaie, (învechit și regional) măslag, (regional) bolîndariță, bolînzeală, borciu, cornută, faie, măselar, nebuneală, tătulă, turbare, boii-pruncilor, ciuma-fetei, măr-ghimpos, mărul-porcului. 2. (Laurus nobilis) dafin, (prin Transilvania) lurbăn. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru laur: láur (láuri), substantiv masculin – 1. Plantă, Datura stramonium. – 2. Dafin (Laurus nobilis). latina laurus (Candrea-Dens., 967; REW 4943; DAR), conform italiana alloro, prov. laur, limba franceza (laurier), spaniolă, portugheză (laurel). Al doilea sens este împrumut cult. Forme diferite ale cuvantului laur: láuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru laur: laur m. plantă ale cării grăunțe mâncându-le omul, începe să tremure și înnebunește (Datura stramonium): ce, ai mâncat laur? [latina LAURUS, dafin, nume dat unui arbust ale cărui foi aduc întru câtva cu ale dafinului]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru laur: laur m. 1. numele științific al dafinului; 2. figurat plural simbolul victoriei, glorie dobândită prin arme sau prin poezie: laurii voiau să smulgă de pe fruntea ta de fier EM. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru laur: láur substantiv masculin, plural láuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru laur: láur substantiv masculin, plural láuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'LAUR' láunelăunósLĂÚNTRICLĂÚNTRULÁURLauraLAURACÉELăuranLAURASIA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL laur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului laur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LÁUR lauri m. Frunze de laur. • Cunună de lauri cunună din frunzele acestui arbust oferită în trecut oamenilor iluștri în semn de înaltă prețuire. A culege laurii a deveni celebru. A se culca pe lauri a fi satisfăcut de succesele obținute cândva. • A mâncat laur sau lauri sau doar n-am mâncat lauri! doar nu și-a sau mi-am ieșit din minți; vezi bine, n-a sau n-am înnebunit. |
GRAMATICA cuvântului laur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului laur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul laur poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE laur? Vezi cuvântul laur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul laur?[ la-ur ] Se pare că cuvântul laur are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL laur Inţelegi mai uşor cuvântul laur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea sau lupta mai departe A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe familial; în fraze interogative sau exclamative Am mâncat lauri sau doar n-am mâncat lauri = doar nu-s nebun A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe familial; în fraze interogative sau exclamative Am mâncat lauri sau doar n-am mâncat lauri = doar nu-s nebun |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL laur |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mai alaltăieri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul laur are forma: láuri
