 | as |
|
| Laviţă [ la-vi-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU laviţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului lavita în mai multe dicționareDefinițiile pentru lavita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LAVIȚĂ: LÁVIȚĂ, lavițe, substantiv feminin Scîndurâ lată fixată pe țăruși servind, mai ales în casele țărănești, ca bancă pentru a ședea (uneori și ca pat). Mama Catrina, cu fața în jos pe lavița din casă, plîngea înăbușit. BUJOR, S. 47. Toată lungimea păretelui din fund... era prinsă de o laviță îngustă. HOGAȘ, M. N. 78. Acasă, îl așază frumos pe lavița așternută c-un lăvicer curat. VLAHUȚĂ, N. 10. ♦ Bancă fixată afară, mai ales lîngă poarta caselor țărănești. Pe lavița de lîngă poarta ogrăzii... plutonierul Boiangiu ședea de vorbă cu perceptorul Constantin Bîrzotescu. REBREANU, R. I 141. Era o zi caldă din iulie și numai noi amîndoi stăteam pe o laviță. VLAHUȚĂ, O. A. 147. Adineaori ședea pe lavița de la poartă. CARAGIALE, O. I 61. ♦ (Rar) Scîndură pe care se șade într-o sanie. Se urcară într-o sanie de noapte, mai sărăcăcioasă... pe a cărei laviță îngustă era așternută o pătură. CAMIL PETRESCU, O. I 487. – plural și: lăviți (GOLESCU, Î. 42). – Variante: láiță, lăițe și lăiți (SADOVEANU, O. VII 65, EMINESCU, N. 21, ȘEZ. I 78), substantiv feminin, láiț (COȘBUC, P. II 203) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru laviță: láviță (lávițe), substantiv feminin – Pat de scînduri, culcuș. – Variante laiță. limba slavă (veche) (limba bulgară) lavica (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 62; DAR), conform, limba sârbă lavic, limba cehă lavice, poloneză ławica, țig. lavica. – Variante, din limba bulgară lajca (Scriban). – derivat la(v)icer, substantiv neutru (covor mic pentru mobilă sau bănci). Forme diferite ale cuvantului lavita: lávițe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LAVIȚĂ: LÁVIȚĂ, lavițe, substantiv feminin Scândură lată fixată pe țăruși de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se stă. ♦ Bancă fixată afară (la poarta caselor țărănești). ♦ (Rar) Scândură pe care se șade în căruță, în sanie. [Variante: láiță substantiv feminin] – Din limba bulgară lavica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LAVIȚĂ: LÁVIȚĂ, lavițe, substantiv feminin Scândură lată fixată pe țăruși de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se stă. ♦ Bancă fixată afară (la poarta caselor țărănești). ♦ (Rar) Scândură pe care se stă în căruță, în sanie. [Variante: láiță substantiv feminin] – Din limba bulgară lavica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LAVIȚĂ: LÁVIȚĂ lavitae forme 1) Bancă constând dintr-o scândură lată fixată pe pari de-a lungul unui perete în casele țărănești. 2) Bancă (fără spetează) la poartă. [G.-D. laviței] /<bulg. lavica Forme diferite ale cuvantului lavita: lavitae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru laviță: laviță (laiță) forme 1. pat țărănesc cu picioarele băgate în pământ; 2. trecut patașcă. [slava LAVIȚA, scaun]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru laviță: láviță substantiv feminin, g.-d articulat láviței; plural lávițe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru laviță: láviță substantiv feminin, genitiv dativ articulat láviței; plural lávițe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru laviță: láviță, substantiv feminin – vezi laiță. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
CUVINTE APROPIATE DE 'LAVITA' lăvicioárăLAVIGNACLAVÍNĂLaviniaLÁVIȚĂLAVÍULAVOÁRLavoisierLÁVRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL laviță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului laviță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LÁVIȚĂ lavițăe forme 1 Bancă constând dintr-o scândură lată fixată pe pari de-a lungul unui perete în casele țărănești. |
GRAMATICA cuvântului laviță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului laviță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul laviță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE laviţă? Vezi cuvântul laviţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul laviţă?[ la-vi-ţă ] Se pare că cuvântul laviţă are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Premisă minoră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul laviță are forma: lávițe
