eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție lectura


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Lectură [ lec-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU lectură PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului lectura în mai multe dicționare

Definițiile pentru lectura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a lectura
Verbul: a lectura (forma la infinitiv)
A lectura conjugat la timpul prezent:
  • eu lecturez
  • tu lecturezi
  • el ea lecturează
  • noi lecturăm
  • voi lecturați
  • ei ele lecturează
VEZI VERBUL a lectura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












LECTURĂ
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ, lecturi, substantiv feminin Citit, citire. În scopul stimulării interesului și gustului pentru lectură al oamenilor muncii, activiștii culturali au început să organizeze numeroase recenzii asupra unor cărți. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 1/1. Alecsandri poate rezista victorios lecturii, atunci cînd știm să alegem. SADOVEANU, E. 60.
       • Sală de lectură = încăpere special amenajată pe lîngă o bibliotecă, în care se citesc cărți, reviste etc. O serie de cluburi înzestrate cu săli de festivități, săli de lectură, de șah, cabinete tehnice etc. duc, sub îndrumarea comitetelor sindicale, o activitate culturală și artistică bogată și atractivă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698. Biblioteca Lenin este instalată în două imobile... în care se află numeroase săli de lectură. STANCU, U.R.S.S. 28. Lectură particulară = cărțile citite de un elev, în afara manualelor și lecturilor obligatorii.
       • Expresia: A face lectură = a citi. A da lectură (la ceva) sau (învechit) a face lectura (unui text) = a citi ceva cu voce tare. Fă-mi lectura celor trei bilete. NEGRUZZI, S. III 53.
♦ Text care se citește, bucată citită.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



LECTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ, lecturi, substantiv feminin Faptul de a citi; citit1, citire.
       • Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc. Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor.
♦ (informatică) Culegere a informațiilor înregistrate în memoria calculatoarelor electronice.

– Din limba franceza lecture, latina lectura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LECTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ, lecturi, substantiv feminin Faptul de a citi1; citit, citire.
       • Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc. Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor.

– Din limba franceza lecture, latina lectura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

LECTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ lecturai forme Ceea ce este citit; citire; citit.
       • Sală de lectura încăpere, special amenajată, în care se pot citi cărți din diferite domenii. lectura particulară literatură citită de o persoană în afara materiei de învățământ. /<lat. lectura, limba franceza lecture
Forme diferite ale cuvantului lectura: lecturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



lectură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru lectură:
*lectúră forme, plural ĭ (mlat. lectura). Citire, acțiunea de a citi: pin lectură mă distrez. Ceĭa ce se citește: o lectură folositoare. Arta de a citi: a-ĭ învăța pe copiĭ lectura.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

LECTURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ substantiv feminin

1. faptul de a citi; citit, citire.
       • text, bucată de citit.

2. culegerea informațiilor înregistrate în memoria unui calculator electronic. (< limba franceza lecture)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

lectură
Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru lectură:
lectúră substantiv feminin 1974 (tehnică) Prima fază în reproducerea sunetelor/imaginilor înregistrate vezi videocasetă
Definiție sursă: Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a

LECTURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTURA:
LECTURÁ verb trecut

1. a citi.

2. a citi un manuscris în vederea pregătirii pentru tipar. (< lectură)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

LECTURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ substantiv feminin Faptul de a citi; citit, citire.
♦ Text, bucată de citit. [< limba franceza lecture].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

LECTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTURĂ substantiv citire, citit, parcurgere, (învechit) citanie. (lectura unui industria textilă)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

lectura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lectura:
lecturá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu lecturéz, persoana a treia singular: el / ea și plural lectureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

LECTURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LECTURA:
LECTURÁ, lecturez, verb

I. tranzitiv (Rar) A citi.

– Din lectură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

LECTURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LECTURA:
LECTURÁ, lecturez, verb

I. tranzitiv (Rar) A citi.

– Din lectură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

lectură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lectură:
lectúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat lectúrii; plural lectúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

lectura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lectura:
lecturá (a lectura) (rar) verb, indicativ prezent 3 lectureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

lectură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lectură:
lectúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat lectúrii; plural lectúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

LECTURA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTURA:
LECTURÁ verb

I. trecut (Rar) A citi. [< lectură].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

lectura
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lectura:
lectura verb vezi CITI. PARCURGE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

LECTURĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LECTURĂ:
LECTÚRĂ substantiv verbal citire.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

lectură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru lectură:
lectură forme citire.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'LECTURA'
LECȚIÚNELÉCTORléctorăLECTORÁTLECTURÁLECTURÁRELECUÍlecuiálăLECUÍRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL lectură
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului lectură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
LECTÚRĂ lecturăi forme Ceea ce este citit; citire; citit.
       • Sală de lectură încăpere, special amenajată, în care se pot citi cărți din diferite domenii.
Lectură particulară literatură citită de o persoană în afara materiei de învățământ.
Lectură unui industria textilă.
Lecturá a lectură rar verb, indicativ prezent 3 lectureáză.

GRAMATICA cuvântului lectură?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului lectură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul lectură poate fi: substantiv, verb,

CUM DESPART ÎN SILABE lectură?
Vezi cuvântul lectură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lectură?
[ lec-tu-ră ]
Se pare că cuvântul lectură are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL lectură
Inţelegi mai uşor cuvântul lectură dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Sală de lectură = încăpere special amenajată pe lîngă o bibliotecă, în care se citesc cărți, reviste etc
Lectură particulară = cărțile citite de un elev, în afara manualelor și lecturilor obligatorii
A face lectură = a citi
A da lectură la ceva sau învechit a face lectura unui text = a citi ceva cu voce tare
Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc
Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor
Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc
Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL lectură

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ce ai??

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a comunica cu cineva
aparat electronic care realizează compresia dinamicii semnalelor electrice
ce necaz sau durere ți s-a întâmplat? n-are nimic!
a decapita pe cineva; a-l omorî
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?