 | as |
|
| Legitim [ le-gi-tim ] VEZI SINONIME PENTRU legitim PE ESINONIME.COM definiția cuvântului legitim în mai multe dicționareDefinițiile pentru legitim din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGÍTIM, -Ă, legitimi, -e, adjectiv 1. Conform, potrivit legilor în vigoare; legal. • Legitimă apărare = stare în care cineva este apărat de răspundere în fața justiției pentru un act de violență săvîrșit împotriva unui atac imediat și injust. (În legislația anterioară celei socialiste) Copil legitim = copil născut din unirea soților prin căsătorie. 2. Just, drept; îndreptățit, justificat. Prezentarea cu regularitate a dărilor de seamă asigură comuniștilor condițiile necesare pentru participarea lor la munca de conducere, asigură exercitarea drepturilor lor legitime cu privire la controlul activității organelor de partid. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 49. În lupta dîrză pentru apărarea păcii și a drepturilor sale legitime, tineretul lumii își strînge rîndurile sub steagul Federației Mondiale a Tineretului Democrat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2615. – Pronunțat și: legitím. Forme diferite ale cuvantului legitim: legitim-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGÍTIM, -Ă, legitimi, -e, adjectiv 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege, care este recunoscut conform unui drept. • Legitimă apărare = situație a unei persoane care, pentru a înlătura un atac direct, injust și deosebit de grav, îndreptat împotriva sa, săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, dar neconsiderată, în acest caz, infracțiune. ♦ (Despre căsătorii) Realizat cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătoriți legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. 2. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil. [accentuat și: legitím] – Din limba franceza légitime, latina Iegitimus. Forme diferite ale cuvantului legitim: legitim-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGÍTIM legitimă (legitimi, legitime) 1) Care este stabilit prin lege; fondat pe lege. Drept legitim. Revendicare legitimă. • legitimă apărare act de violență folosit în scop de apărare și justificat de lege, comis împotriva unei persoane care săvârșește un atac ilegal. 2) (despre căsătorie) Care este consfințit prin lege; încheiat, respectându-se prescripțiile legale. 3) (despre soți) Care este căsătorit legal. 4) (despre copii) Care este născut din părinți căsătoriți legal sau este recunoscut de tată. 5) Care este considerat ca fiind just; îndreptățit; justificat; motivat. /<fr. légitime, latina legitimus Forme diferite ale cuvantului legitim: legitimă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGÍTIM, -Ă, legitimi, -e, adjectiv 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege. • Legitimă apărare = situație în care cineva comite un act de violență pedepsit de lege, dar justificat ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. ♦ (Despre căsătorie) Făcut cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătorit legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. 2. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil. [accentuat și: legitím] – Din limba franceza légitime, latina legitimus. Forme diferite ale cuvantului legitim: legitim-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru legitim: *legítim, -ă adjectiv (latina legitimus). Care are calitățile cerute de lege, bazat pe drept: drepturĭ legitime. Just, echitabil: cerere legitimă. Dinastie legitimă, care domnește pe baza dreptuluĭ de ereditate. Căsătorie legitimă, consacrată de lege. Copiĭ legitimĭ, născuțĭ din căsătorie legitimă. Dreptu de legitimă apărare, dreptu pe care legea-l recunoaște fie-căruĭa de a respinge pin forță o agresiune. adverb În mod legitim. – Fals -tím (după limba franceza ). Forme diferite ale cuvantului legitim: legitim-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGÍTIM, -Ă adjectiv 1. întemeiat pe lege, care se justifică prin lege; legal. ♦ legitimă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal, ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. 2. just, drept; justificat, îndreptățit. (< limba franceza légitime, latina legitimus) Forme diferite ale cuvantului legitim: legitim-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGÍTIM, -Ă adjectiv 1. Legal. • Legitimă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. 2. Just, drept; justificat, îndreptățit. [< limba franceza légitime, conform latina legitimus]. Forme diferite ale cuvantului legitim: legitim-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LEGITIM: LEGITIM adjectiv 1. fundamentat, îndreptățit, întemeiat, just, justificat, logic, motivat, serios, temeinic, (livresc) îndrituit, (figurat) binecuvîntat. (Un motiv legitim.) 2. drept, îndreptățit, just. (O cerere legitim.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru legitim: legitim a. 1. care e după lege: putere legitimă; copil legitim, născut în timpul căsătoriei; 2. conform justiției și rațiunii: reclamațiune legitimă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru legitim: legítim adjectiv masculin, plural legítimi; forme singular legítimă, plural legítime Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru legitim: legítim adjectiv masculin, plural legítimi; forme legítimă, plural legítime Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Legitim: Legitim ≠ nelegitim Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'LEGITIM' LEGISLATÚRĂLEGÍSTlegístălegitáteLEGÍTIMLEGITIMÁLEGITIMÁRELEGITIMÁTLEGITIMÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Legitim Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului legitim dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LEGÍTIM legitimă legitimi, legitime 1 Care este stabilit prin lege; fondat pe lege. Drept legitim. Revendicare legitimă. • legitimă apărare act de violență folosit în scop de apărare și justificat de lege, comis împotriva unei persoane care săvârșește un atac ilegal. Un motiv legitim. O cerere legitim. |
GRAMATICA cuvântului Legitim? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului legitim. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Legitim poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE legitim? Vezi cuvântul legitim desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul legitim?[ le-gi-tim ] Se pare că cuvântul legitim are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Legitim Inţelegi mai uşor cuvântul legitim dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Legitimă apărare = stare în care cineva este apărat de răspundere în fața justiției pentru un act de violență săvîrșit împotriva unui atac imediat și injust În legislația anterioară celei socialiste Copil legitim = copil născut din unirea soților prin căsătorie Legitimă apărare = situație a unei persoane care, pentru a înlătura un atac direct, injust și deosebit de grav, îndreptat împotriva sa, săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, dar neconsiderată, în acest caz, infracțiune Legitimă apărare = situație în care cineva comite un act de violență pedepsit de lege, dar justificat ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste ♦ legitimă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal, ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste Legitimă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Legitim |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A plăti cu pielea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
