eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție lez constiinta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Conștiință [ con-ști-in-ță ]
VEZI SINONIME PENTRU conștiință PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului lez constiinta în mai multe dicționare

Definițiile pentru lez constiinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conștiință:
conștiínță substantiv feminin [Atestat: DOSFTEI, MOL. 114 / V: constiintaiénție, (înv) cusconstiinta, constiintasciiconstiinta, constiintaiențíe / P: constiintaști-inconstiinta / Plural: constiintațe / Etimologie: franceza conscience, lat conscientia] 1 (Fiz) Intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență. 2 Cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 3 Înțelegere. 4 (Îs) constiinta socială Ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. 5 (Îs) constiinta de clasă Sentiment de apartenență a individului la o anumită clasă socială. 6 Gândire. 7 Sentiment de responsabilitate morală a individului față de propria sa conduită. 8 (Îs) Caz (sau proces) de constiinta Dificultate a individului, confruntat cu o problemă morală, greu de rezolvat, de a lua o hotărâre corectă. 9 (Îs) Mustrare de constiinta Remușcare. 10 (Îe) A fi cu constiintața împăcată sau a nu avea nimic pe constiinta A fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor morale sau a legilor statului. 11 (Îe) A fi fără constiinta A fi lipsit de scrupule. 12 (Îe) A avea o constiinta foarte largă A fi foarte îngăduitor cu greșelile lui sau ale altora. 13 (Îe) Cu mâna pe constiinta Cu toată sinceritatea. 14 (Îs) Libertate de constiinta Drept recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică, politică etc. 15 (Rar; imp) Cunoștință. 16 (Imp; îe) A-și pierde constiintața A-și pierde cunoștința. 17 Conștiinciozitate.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONȘTIINȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ:
CONȘTIÍNȚĂ, (rar) conștiințe, substantiv feminin

1. (filozofie) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; prin extensie cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său.

2. Faptul de a-și da seama; înțelegere.
       • Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate.

3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit.

4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită.
       • Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret.
       • Expresia: A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea.

5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. [ pronunție: -ști-in-]

– Din limba franceza conscience, latina conscientia (după ști).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONȘTIINȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ:
CONȘTIÍNȚĂ substantiv feminin

1. Forma cea mai înaltă, proprie omului, de reflectare a realității obiective, produs al materiei superior organizate

– creierul uman

– și al vieții sociale.
♦ Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinzând senzații, percepții, reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale.

2. Faptul de a-și da seama; înțelegere.
       • Conștiință socială = viața spirituală a societății ca reflectare a vieții ei materiale; conștiință de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric.

3. Sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale.
       • Proces de conștiință = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de conștiință = remușcare.

4. Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. [pronume -ști-in-. / < limba franceza conscience, conform latina conscientia, după știință].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CONȘTIINȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ:
CONȘTIÍNȚĂ, conștiințe, substantiv feminin

1. (filozofie) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; prin extensie cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său.

2. Faptul de a-și da seama; înțelegere.

3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit.

4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită.
       • Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret.
       • Expresia: A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau juridice. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea.

5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filosofică etc. [ pronunție: -ști-in-]

– Din limba franceza conscience, latina conscientia (după ști).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CONȘTIINȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ:
CONȘTIÍNȚĂ substantiv feminin

1. forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale.
       • gândire, spirit.

2. faptul de a-și da seama; înțelegere.
constiinta socială = ansamblul concepțiilor etc. unei societăți ca reflectare a vieții ei materiale; constiinta de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric.

3. sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale.
♦ proces de constiinta = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de constiinta = remușcare.

4. libertate de constiinta = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. (< limba franceza conscience, latina conscientia)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CONȘTIINȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ:
CONȘTIÍNȚĂ constiintae forme

1) Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, produs al activității creierului uman.

2) Capacitate de înțelegere; simț de răspundere; cuget.
       • constiinta morală capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct de vedere moral a acțiunilor săvârșite. Mustrare de constiinta părere de rău; remușcare. A fi fără constiinta a nu avea scrupule. 3): Libertate de constiinta dreptul de a se bucura de o deplină libertate în ceea ce privește convingerile religioase, filozofice etc. [G.-D. conștiinței; silabe -ști-in-] /<fr. conscience, latina conscientia
Forme diferite ale cuvantului constiinta: constiintae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

conștiință
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru conștiință:
conștiință forme

1. sentimentul interior prin care omul își dă seama de binele sau de răul ce-l face;

2. îngrijire minuțioasă: lucrare făcută cu conștiință; libertate de conștiință, drept absolut de a crede sau nu, de a profesa sau nu o religiune oarecare.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONȘTIINȚĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ:
CONȘTIINȚĂ s.

1. (FILOZ.) cuget, gîndire, spirit, suflet, (livresc) for interior, (învechit) cunoștință, știință, (grecism învechit) sinidisis.

2. înțelegere. (constiinta datoriei împlinite.)

3. sentiment. (constiinta naturii la Alecu Russo.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

conștiință
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conștiință:
conștiínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat conștiínței; plural conștiínțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

conștiință
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conștiință:
conștiínță substantiv feminin → știință
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

conștiință
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru conștiință:
*conștiínță, vezi consciență.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'LEZ CONSTIINTA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conștiință
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conștiință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
114 / V: conștiințăiénție, înv cusconștiință, conștiințăsciiconștiință, conștiințăiențíe / P: conștiințăști-inconștiință / Plural: conștiințățe / Etimologie: franceza conscience, lat conscientia] 1 Fiz Intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență.
4 Îs conștiință socială Ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor.
5 Îs conștiință de clasă Sentiment de apartenență a individului la o anumită clasă socială.
8 Îs Caz sau proces de conștiință Dificultate a individului, confruntat cu o problemă morală, greu de rezolvat, de a lua o hotărâre corectă.
9 Îs Mustrare de conștiință Remușcare.
10 Îe A fi cu conștiințăța împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință A fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor morale sau a legilor statului.
11 Îe A fi fără conștiință A fi lipsit de scrupule.
12 Îe A avea o conștiință foarte largă A fi foarte îngăduitor cu greșelile lui sau ale altora.
13 Îe Cu mâna pe conștiință Cu toată sinceritatea.
14 Îs Libertate de conștiință Drept recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică, politică etc.
16 Imp; îe A-și pierde conștiințăța A-și pierde cunoștința.
CONȘTIÍNȚĂ conștiințăe forme 1 Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, produs al activității creierului uman.
       • conștiință morală capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct de vedere moral a acțiunilor săvârșite.
Mustrare de conștiință părere de rău; remușcare.
A fi fără conștiință a nu avea scrupule.
3: Libertate de conștiință dreptul de a se bucura de o deplină libertate în ceea ce privește convingerile religioase, filozofice etc.
Conștiință datoriei împlinite.
Conștiință naturii la Alecu Russo.
Conștiință datoriei împlinite.

GRAMATICA cuvântului conștiință?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conștiință.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conștiință poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul conștiință sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul conștiință are forma: conștiínțe

CUM DESPART ÎN SILABE conștiință?
Vezi cuvântul conștiință desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conștiință?
[ con-ști-in-ță ]
Se pare că cuvântul conștiință are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL conștiință
Inţelegi mai uşor cuvântul conștiință dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor
Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate
Caz sau proces de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat
Mustrare de conștiință = remușcare, regret
A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului
A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule
Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea
În sintagma Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc
Conștiință socială = viața spirituală a societății ca reflectare a vieții ei materiale; conștiință de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric
Proces de conștiință = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de conștiință = remușcare
Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc
Caz sau proces de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat
Mustrare de conștiință = remușcare, regret
A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau juridice
A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule
Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea
În sintagma Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filosofică etc
♦ lez constiinta socială = ansamblul concepțiilor etc
Unei societăți ca reflectare a vieții ei materiale; lez constiinta de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric
♦ proces de lez constiinta = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de lez constiinta = remușcare
Libertate de lez constiinta = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL conștiință

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se îngloda sau a se îneca în datorii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
regional babiță creață
peliculă cinematografică pe care este înregistrat sunetul; bandă de circulație
a se împrumuta cu sume mari, care nu mai pot fi restituite
a nu se putea compara cu nimic prin însușirile pe care le posedă; a nu avea seamăn
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app