eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție liniste


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Linişte [ li-niş-te ]
VEZI SINONIME PENTRU linişte PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului liniste în mai multe dicționare

Definițiile pentru liniste din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LINIȘTE:
LÍNIȘTE, substantiv feminin

1. Tăcere. Cu toții tăceau acuma, se priveau zîmbind, așteptau. În liniștea adincă, pendula bătu lin de zece ori. SADOVEANU, O. IV 54. E o liniște de cimitir În parcul singuratic. IOSIF, PATR. 59. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-noptat. COȘBUC, P. I 38.
♦ (În natură) Calm, acalmie. Furtuna s-a potolit, e liniște imensă. BOGZA, A. Î. 156. Se face vară, e liniște de asfințit și mirosul livezilor te-adoarme. SADOVEANU, O. III 113. O liniște de vis mă împresoară, nu zăresc o pasăre zburînd. VLAHUȚĂ, O. A. 425. Pretutindeni e o liniște, plină de melancolie, ca și cum ar fi scoasă din sufletul meu. PĂUN-PINCIO, P. 127.

2. Lipsă de zbucium sufletesc, de frămîntări; tihnă, pace. După grele și îndelungate frămîntări, sufletul îi era ajuns în sfîrșit la o hotărîre, care-l înălța la o senină liniște. SLAVICI, O. II 114. Parcă aș avea și eu ceva care mă supără, dar iar nu pînă-ntr-atîta încît să-mi pierz liniștea pentru asta. CARAGIALE, P. 128. Să-mi dau eu liniștea mea pentru hatîrul nu știu cui? CREANGĂ, P. 252.
       • Locuţiune adverbiala În liniște = în tihnă, liniștit, netulburat. Astăzi petrece în liniște, lîngă zidurile mănăstirii. CREANGĂ, A. 22. Au trăit apoi în pace și în liniște. EMINESCU, N. 30.
♦ Lipsă de agitație, de tulburare; pace. Satul se afunda și mai adînc în liniștea somnului. Ferestrele își goniră luminile gălbui și numai de pe boltă stelele vegheau. MIHALE, O. 208. Străjerii trimiși spre Murgeni aduseră cuvînt bun: liniște! SADOVEANU, O. VII 161. În mijlocul acelei liniști care îndulcise în ziua aceea inimile tuturor, izbucni, o tulburare generală în tot satul. BUJOR, S. 112.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

LINIȘTE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LINIȘTE:
LINIȘTE substantiv, interjecție

1. substantiv tăcere, (prin Transilvania și Olt.) tacă, (învechit) silențiu. (În clasă era liniste deplină.)

2. interjecție pst!, st!, tăcere!, (popular) țist!, (argotic) mucles!

3. substantiv acalmie, calm, pace, tăcere, (învechit și regional) paos, (învechit) lin, liniștire, molcomire. (Stare de liniste în natură.)

4. substantiv astîmpăr, calm, odihnă, pace, repaus, tihnă, (învechit și popular) tihneală, (învechit și regional) paos, răzbun, (regional) potol, stare, (învechit) așezare, așezămînt, odihneală, păciuire, răsuflare, (figurat) destindere, senin, seninătate. (Sufletul nu-și mai află liniste.)

5. substantiv pace, tihnă, (învechit) isihie. (O viață plină de liniste.)

6. substantiv pace, răgaz, tihnă. (N-are o clipă de liniste.)

7. substantiv comoditate, confort, tihnă. (liniste vieții lui a fost tulburată.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

LINIȘTE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LINIȘTE:
LÍNIȘTE forme

1) Lipsă de zgomot; tăcere.
       • A păstra linisteea a nu face zgomot. liniste și pace a) acalmie; tihnă; b) învoială; bună înțelegere.

2) figurat (despre stările sufletești) Lipsă de gălăgie, de zbucium; pace. [G.-D. liniștii] /lin + sufix linisteiște

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

LINIȘTE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LINIȘTE:
LÍNIȘTE substantiv feminin

1. Lipsă de zgomot; tăcere; calm, acalmie.

2. Stare (sufletească) lipsită de zbucium, de frământări; tihnă, pace, seninătate.
       • Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat; fără zgomot.

– Lin3 + sufix -iște.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LINIȘTE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LINIȘTE:
LÍNIȘTE substantiv feminin

1. Lipsă de zgomot; tăcere; calm, acalmie.

2. Stare (sufletească) lipsită de zbucium, de frământări; tihnă, pace, seninătate.
       • Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat.

– Lin + sufix -iște.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

liniște
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru liniște:
líniște forme (despre lin 1). Starea lucruluĭ lin (liniștit, neagitat), tăcere: liniștea măriĭ, a sufletuluĭ, a vĭețiĭ. vezi rahat.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

liniște
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru liniște:
liniște forme

1. stare lină, neturburată: liniștea mării;

2. figurat lipsă de agitațiune, repaos: liniștea vieții.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Liniște
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Liniște:
Liniște ≠ agitație, gălăgie, neliniște, zbucium, zgomot, vacarm
Definiție sursă: Dicționar de antonime

liniște
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru liniște:
líniște substantiv feminin, genitiv dativ articulat líniștii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

liniște
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru liniște:
líniște substantiv feminin, genitiv dativ articulat líniștii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'LINISTE'
LINIO-LINIOÁRĂLINIOMÉTRULINIȘÓRLÍNIȘTEliniștéscLINIȘTÍLINIȘTÍRELINIȘTÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL liniște
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului liniște dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
În clasă era liniște deplină.
Stare de liniște în natură.
Sufletul nu-și mai află liniște.
O viață plină de liniște.
N-are o clipă de liniște.
Liniște vieții lui a fost tulburată.
În clasă era liniște deplină.
Stare de liniște în natură.
       • A păstra linișteea a nu face zgomot.
Liniște și pace a acalmie; tihnă; b învoială; bună înțelegere.
Liniștii] /lin + sufix linișteiște.

GRAMATICA cuvântului liniște?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului liniște.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul liniște poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul liniște sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru liniște la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE linişte?
Vezi cuvântul linişte desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul linişte?
[ li-niş-te ]
Se pare că cuvântul linişte are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL liniște
Inţelegi mai uşor cuvântul liniște dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala În liniște = în tihnă, liniștit, netulburat
Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat; fără zgomot
Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL liniște

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de mamă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a provoca cuiva o pierdere; a păgubi
tren cu viteză relativ mare, care oprește numai în stațiile importante
despre relații de rudenie care se află în linie maternă
a se înfuria peste măsură
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app