eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție m sa


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
[ ]
VEZI SINONIME PENTRU PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului m sa în mai multe dicționare

Definițiile pentru m sa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru :
SĂ conjuncție

I. (Semn al conjunctivului) Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230. Unde să se adune ea cu celelalte slugi din curte? Unde să scoată ea un cuvînt de pîră sau de zîzanie? Unde să calce ea cuvîntul bucătăresei și să se amestece în becisniciile celorlalți? ISPIRESCU, L. 309. Bun lucru, bade, cu plugul!

– Să trăiești, mîndră, cu prînzul! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 379.
♦ (Ca semn al conjunctivului, în alcătuirea formelor familiare și populare de viitor) Dacă țara o să se ridice ca acum cîțiva ani fără legătură de la om la om, fără legătură de la sat la sat, fără conducere și fără plan, o să se întîmple la fel. STANCU, despre 286. Cred că ai să izbutești. ISPIRESCU, L.

5. Acela are să te ducă la împărăție. CREANGĂ, P. 192. Știu c-ai să-mi pui înainte prieteșugul cel mare. CONACHI, P. 86.

II. (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare)

1. (Introduce o propoziție subiectivă, după verbe și expresii impersonale) Îmi vine greu să-l ascult și-mi vine și mai greu să nu-l ascult. STANCU, despre 355. Mai bine să te ia pe tine dracul de o mie de ori decît să rămîie vulpea fără coadă. ODOBESCU, S. III 47. Așa-mi vine cîteodată Să mă sui la munți cu piatră... Așa-mi vine uneori Să mă sui la munți cu flori. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 201.
       • (Precedat de «ca») Nu e bine ca omul să fie singur.

2. (Introduce o propoziție predicativă) Pare să fie om de înțeles. Seamănă să fie om cumsecade. A ajuns să moară de foame.

3. (Introduce o propoziție atributivă) Tată, a venit verb reflexiv:emea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit. ISPIRESCU, L.

2. Pe Murăș și pe Cîmpie Nu-i mîndră să-mi placă mie, Pe Murăș și pe Tîrnavă Nu-i mîndră să-mi fie dragă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 24.

4. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Ce-a făcut moș Gheorghe? A verb reflexiv:ut să-și ia înapoi pămîntul și de la un vecin și de la celălalt. MIHALE, O. 121. Puteam chiar să nu mai fiu acuma. SADOVEANU, O. II 231. Urmărind pe ceruri limpezi cum plutește-o ciocirlie, Tu ai verb reflexiv:ea să spui să ducă către dînsul o solie, Dar ea zboară. EMINESCU, O. I 82. Eu nu îți cei în parte nimica pentru mine: Soarta-mi cu a mulțimii aș verb reflexiv:ea să o unesc. ALEXANDRESCU, M.

6. Poruncitu-mi-a mîndra Pe un pui de rîndunea Să mă duc pînă la ea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 132.
       • (Precedat de «ca») Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături. EMINESCU, O. I 87. Destul, boieri! [zise Lăpușneanul] Întoarceți-vă și spuneți celui ce v-au trimis, ca să se ferească să nu dau peste el. NEGRUZZI, S. I 140.

5. (Introduce o propoziție finală) [Neagu] se întoarse să controleze cîrma. BART, E. 397. Unchiașul... a ieșit să-i întîmpine. ISPIRESCU, L.

1. În aerul nopții Făt-Frumos își spălă fața în baia de lacrimi, apoi, învălindu-se în mantaua ce i-o țăsusă din raze de lună, se culcă să doarmă în patul de flori. EMINESCU, N. 29. Oltule, Oltețule, Secați-ar pîraiele, Să crească dudaiele, Să trec cu picioarele. ALECSANDRI, P. P. 284.
       • (Precedat de «ca») Se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari... ca să-și aleagă unul. ISPIRESCU, L.

3. [Lupul] unge toți păreții cu sînge, ca să facă și mai mult în ciuda caprei. CREANGĂ, P. 25. Tot orașul Chișinăului se adunase, ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. Frunză verde mărăcine, Du-mă, bade, și pe mine Unde mergi în țări străine; Fă-mă peană-n clopul tău, Ca să te umbresc mereu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 63.
       • (Precedat de «cum»; neobișnuit) Își va pune toate puterile, cum să-și sfîrșească slujba. ISPIRESCU, L. 14.

6. (Introduce o propoziție consecutivă) Cam pe la amiază deodată s-a schimbat verb reflexiv:emea cea frumoasă într-o vijelie cumplită, să răstoarne brazii la pămînt, nu altăceva. CREANGĂ, A. 30. S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr Și atîta de subțire, să o tai c-un fir de păr. EMINESCU, O. I 82.
       • (Precedat de «de») Se răpezi... de să-l facă mici fărîmi. ISPIRESCU, L. 17. Un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. id. ib. 41.
       • (Precedat de «ca») E prea frumos, ca să fie adevărat.

7. (Introducînd o propoziție condițională, echivalează cu «dacă», urmat de optativ) Să fi dat mii de mii de lei, nu găseai fir de mac printre năsip sau fir de năsip printre mac. CREANGĂ, P. 264. Fugarul Bogdan ar fi fost extradat să nu fi fugit din Polonia. HASDEU,

I. vezi 24. Pădurice, deasă ești, Mîndra mea, departe ești; Dar să știu că te-aș vedea, Păduricea o-aș tăia. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 128. Duce-m-aș, să am putere. id. ib. 48.

III. (În locuțiune conjuncție) Măcar să (introduce o propoziție concesivă). Trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea în frunte. CREANGĂ, P. 152. Nu mă duc, mamă; nu mă duc la Socola, macar să mă omori. id. A. 119. Numai să (introduce o propoziție condițională). Îți poate fi de folos, numai să verb reflexiv:ea. DELAVRANCEA, vezi vezi 219. Pînă să (introduce o propoziție temporală). Pînă să ajungă el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă. CREANGĂ, P. 186. În loc să vezi locuțiune (Să) nu (care) cumva să vezi cumva. Pentru ca să = a) introduce propoziții finale. Nu era ziuă în care... să nu fi mers măcar de zece ori la straturi, pentru ca să vadă dacă nu erau răsărite semințele. SLAVICI, N. I 22; b) are valoare copulativă. A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să = a) introduce propoziții modale. Gingașa copilă ceti răvașul... fără să verse măcar o lacrimă. NEGRUZZI, S. I 25; b) introduce propoziții concesive. Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru :
SĂ conjuncție

I. (Ca semn al conjunctivului) Să fii cuminte.

II. (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare)

1. (Introduce o propoziție subiectivă) E bine să pleci.

2. (Introduce o propoziție predicativă) Pare să fie un om cumsecade.

3. (Introduce o propoziție atributivă) Nu-i mândră să-mi fie dragă.

4. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Puteam chiar să nu mai fiu acuma.

5. (Introduce o propoziție finală) A ieșit să-i întâmpine.

6. (Introduce o propoziție consecutivă) Am râs să leșin.

7. (Introduce o propoziție condițională) Ar fi fost prins să nu fi fugit.

III. (În locuțiune conjuncție) Măcar să... (introduce o propoziție concesivă) Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să... (introduce o propoziție condiționată) Îți poate fi de folos, numai să verb reflexiv:ea. Până să... (introduce o propoziție temporală) Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să... = a) (introduce o propoziție finală) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen; b) (cu valoare copulativă) A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să... = a) (introduce o propoziție modală) A plecat fără să verse o lacrimă; b) (introduce o propoziție concesivă) Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.

– latina si.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru :
SĂ conjuncție

I. (Ca semn al conjunctivului) Să fii cuminte.

II. (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare)

1. (Introduce o propoziție subiectivă) E bine să pleci.

2. (Introduce o propoziție predicativă) Pare să fie un om cumsecade.

3. (Introduce o propoziție atributivă) Nu-i mândră să-mi fie dragă.

4. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Puteam chiar să nu mai fiu acuma.

5. (Introduce o propoziție finală) A ieșit să-i întâmpine.

6. (Introduce o propoziție consecutivă) Am râs să leșin.

7. (Introduce o propoziție condițională) Ar fi fost prins să nu fi fugit.

III. (În locuțiune conjuncție) Măcar să... (introduce o propoziție concesivă) Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să... (introduce o propoziție condiționată) Îți poate fi de folos, numai să verb reflexiv:ea. Până să... (introduce o propoziție temporală) Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să... = a) (introduce o propoziție finală) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen; b) (cu valoare copulativă) A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să... = a) (introduce o propoziție modală) A plecat fără să verse o lacrimă; b) (introduce o propoziție concesivă) Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.

– latina si.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȘA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘA:
ȘA, șei și șele, substantiv feminin (Și în forma șea)

1. Piesă de harnașament, confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul. Descălecară, își îngrijiră caii, dar șeile nu le luară de pe ei. SADOVEANU, O. I 135. Se suie în pod și coboară de acolo un căpăstru, un frîu, un bici și o șa. CREANGĂ, P. 194. Se avîntă pe șaua calului și plecă în lume. EMINESCU, N.

13. Pe cai iuți ca rîndunele, Fără frîie, fără șele. ALECSANDRI, P. II

14.
       • (În formule stereotipe din basme) Am încălecat iute pe-o șa și-am venit de v-am spus povestea așa. CREANGĂ, P. 34.
       • Expresia: A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa vezi iapă. A pune șaua (pe cineva) = a supune, a îngenunchea (pe cineva) muncindu-l, exploatîndu-l. A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine.

2. Parte a bicicletei (a motocicletei etc.) formată dintr-un mic suport triunghiular pe care stă ciclistul.

3. Os din spinarea găinii. Spatele găinii se numesc șea. La cade.
       • Expresia: Șaua turcească = os pe care se găsește hipofiza.

4. Formă de teren reprezentînd o depresiune între două părți mai ridicate care formează un ansamblu; curmătură. Sus, pe șaua dealului, a fost zidită mîndră cetate din Synope. BART, S. M. 21.

– Variantă: șea substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȘA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘA:
ȘA, șei, substantiv feminin

1. Piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul.
       • Expresia: A pune șaua (pe cineva) = a supune, a stăpâni, a exploata (pe cineva), a constrânge pe cineva să facă ceva. A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine.

2. Parte a bicicletei, a motocicletei etc. formată dintr-un mic suport (triunghiular) din piele, din cauciuc sau din material plastic, pe care se stă în timpul deplasării vehiculului.

3. Os din spinarea găinii.
       • Șaua turcească = scobitură în grosimea osului sfenoid, în care se află situată glanda hipofiză.

4. Formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate, cu care alcătuiește un ansamblu; curmătură. Șaua dealului. [Variante: șea substantiv feminin]

– latina sella.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȘA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘA:
ȘA, șei, substantiv feminin

1. Piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul.
       • Expresia: A pune șaua (pe cineva) = a supune, a stăpâni (pe cineva), a constrânge pe cineva să facă ceva. A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine.

2. Suport triunghiular din piele, din cauciuc sau din material plastic, care se montează pe biciclete, motociclete etc.

3. Os din spinarea găinii.
       • Șaua turcească = scobitură în grosimea osului sfenoid, în care se află situată glanda hipofiză.

4. Formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate; curmătură. Șaua dealului. [Variante: șea substantiv feminin]

– latina sella.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȘA, șei
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘA, șei:
ȘA, șei forme

1) Piesă de harnașament confecționată din piele, care se fixează pe spinarea calului (sau a altor animale), servind pentru șederea comodă a călărețului.
       • A pune sa, seiua pe cineva a impune cuiva propria voință. A se ține tare în sa, sei a fi stăpân pe situație; a fi sigur de ceva.

2) Scaunul bicicletei sau al motocicletei.

3) Os din spinarea găinii.
       • sa, seiua turcească scobitură în osul sfenoid, în care se află glanda hipofiză.

4) Formă de relief reprezentând o depresiune între crestele unui lanț muntos, servind adesea și ca trecătoare. [articulat șaua; genitiv dativ șeii] /<lat. sella

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru :
să conjuncție –

1. (învechit) Dacă (funcție condițională); să ești tu (Coresi). –

2. Pentru a (indică finalitatea) unde-i mîța, să ne vadă? (Alecsandri). –

3. Semn al conjunctivului.

– Mr., megl. să, si, istr. se. latina sῑ (Pușcariu 1491; Tiktin; vezi Grecu, Arhivele Olteniei, IV, 18). Cu al doilea sens, se poate substitui prin ca să. Funcția condițională a dispărut în secolul XVII. conform săva.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru :
SĂ conjuncție

1) (semn al conjunctivului) Să mergem.

2) (introduce mai multe tipuri de propoziții: subiective, predicative, atributive, completive, finale etc.) Trebuie să plec. Pare să fie om cumsecade. E cazul să începem lucrul. M-a rugat să-l vizitez. A ieșit să-l întâmpine.

3) (în locuțiuni conjuncționale) Până să. Numai să. Fără să. /<lat. si

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru :
să conjuncție

1. exprimă o condițiune, o presupunere: să am, ți-aș da;

2. servă a forma conjunctivul: nu știu ce să fac;

3. indică un ordin, un scop (subînțeles ca): spune-i să plece, ochi aveți să vedeți;

4. înlocuiește infinitivul (dispărut în graiul popular): nu știe să scrie. [Vechiu-rom. să, dacă = latina SI].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SA:
SÁ, Mem de (1500-1572), administrator colonial portughez. Guvernator general al Braziliei (1557-1572). Fondator (1565) al orașului Rio de Janeiro.
Forme diferite ale cuvantului sa: samem sade lacedem

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru :
să conjcț. (în tempo rapid și s- + cuvânt începător cu vocală: s-adun)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

șa
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șa:
șa substantiv feminin, articulat șáua, genitiv dativ articulat șéii; plural șei
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ȘA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘA:
ȘA substantiv (georgrafic) curmătură, (regional) deșilătură.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

șa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șa:
șa substantiv feminin, articulat șáua, genitiv dativ articulat șéii; plural șei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

S.A.
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru S.A.:
S.A., abreviere pentru Societate pe acțiuni.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru :
SĂ conjuncție de, și. (Stai sa mă aștepți.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ȘA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘA:
ȘA substantiv verbal greabăn, samar, spate, spinare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru :
SĂ conjuncție de, și. (Stai sa mă aștepți.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

șa
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru șa:
șa substantiv verbal GREABĂN. SAMAR. SPATE. SPINARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru :
să conjcț. (în tempo rapid s-: s-adun)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

sa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sa:
sa1 / a sa vezi său1 / al său
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

sa
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sa:
sa pronume posesiv. vezi săŭ

1.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

sa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sa:
sa2 (a sa) vezi său2 (al sa)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

sa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sa:
-sa vezi -său / -su
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

șa
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru șa:
șa forme vezi șea.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'M SA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL șa
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului șa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
       • A pune șaua pe cineva a impune cuiva propria voință.
A se ține tare în șa a fi stăpân pe situație; a fi sigur de ceva.
       • șaua turcească scobitură în osul sfenoid, în care se află glanda hipofiză.
Stai șa mă aștepți.
Stai șa mă aștepți.
Sa2 a șa vezi său2 al șa.

GRAMATICA cuvântului șa?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului șa.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul șa poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul șa sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul șa are forma: șei

CUM DESPART ÎN SILABE ?
Vezi cuvântul să desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul să?
[ ]
Se pare că cuvântul să are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL șa
Inţelegi mai uşor cuvântul șa dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Pentru ca să = a introduce propoziții finale
Fără să = a introduce propoziții modale
= a introduce o propoziție finală Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen; b cu valoare copulativă A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit
= a introduce o propoziție modală A plecat fără să verse o lacrimă; b introduce o propoziție concesivă Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul
= a introduce o propoziție finală Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen; b cu valoare copulativă A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit
= a introduce o propoziție modală A plecat fără să verse o lacrimă; b introduce o propoziție concesivă Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul
A pune șaua pe cineva = a supune, a îngenunchea pe cineva muncindu-l, exploatîndu-l
A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine
Șaua turcească = os pe care se găsește hipofiza
A pune șaua pe cineva = a supune, a stăpâni, a exploata pe cineva, a constrânge pe cineva să facă ceva
A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine
Șaua turcească = scobitură în grosimea osului sfenoid, în care se află situată glanda hipofiză
A pune șaua pe cineva = a supune, a stăpâni pe cineva, a constrânge pe cineva să facă ceva
A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine
Șaua turcească = scobitură în grosimea osului sfenoid, în care se află situată glanda hipofiză
Să, dacă = latina SI

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL șa

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Suco adjectiv invariabil în sintagma priză șuco?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc
atașament de prețuire exagerată a propriilor calități
priză 1 cu contact la pământ pentru realizarea electro-securității
plante cultivate de om pentru folosul pe care îl aduc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app