 | as |
|
| Mâner [ mâ-ner ] VEZI SINONIME PENTRU mâner PE ESINONIME.COM definiția cuvântului maner în mai multe dicționareDefinițiile pentru maner din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MÂNER: MÂNÉR manere n. Parte a unui obiect (ușă, vas, instrument, unealtă etc.) de care se apucă sau se ține cu mâna. /mână + sufix manerar Forme diferite ale cuvantului maner: manere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MÂNER: MÂNÉR, mânere, substantiv neutru Parte a unui obiect care permite apucarea (și manevrarea) acestuia cu mâna. – Mână + sufix -ar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MÂNER: MÂNÉR, mânere, substantiv neutru Parte a unui obiect care permite apucarea (și manevrarea) acestuia cu mâna. – Mână + sufix -ar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mâner: mâner n. partea unui vas sau instrument de care apucăm cu mâna. [Macedo-rom. mânar = latina MANUARIUM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mâner: mânér substantiv neutru, plural mânére Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mâner: mânér substantiv neutru, plural mânére Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MÂNER: MÂNÉR substantiv verbal cocârlă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'MANER' MANÉLĂmanelarMANELÍSTMANENCHIEMÂNÉRmanércăMÂNÉREManesmanéșcă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MÂNER Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mâner dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MÂNÉR mÂnere n. /mână + sufix mÂnerar. MÂner al unei unelte. |
GRAMATICA cuvântului MÂNER? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mâner. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MÂNER poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mâner? Vezi cuvântul mâner desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mâner?[ mâ-ner ] Se pare că cuvântul mâner are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL MÂNER Inţelegi mai uşor cuvântul mâner dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeMânar = latina MANUARIUM |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MÂNER |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma valul ștreangului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mâner are forma: mânére
